La vârsta la care cei mai mulți semeni abia se mai pot duce până la toaletă, un bătrân în vârstă de 82 de ani lucrează cu semănătoarea și calul pe ogor. Ceea ce îl face cu adevărat deosebit este că nu lucrează doar pentru el, ci și prin sat, pe ogoarele oamenilor care îi cer ajutorul. Așa se face că a însămânțat hectare întregi de teren, acceptând inclusiv să fie plătit în tranșe ori după venirea pensiei.
Pe Ștefan Moroșan, din comuna Valea Moldovei, care a împlinit de curând 82 de ani, l-am găsit acasă, alături de soția sa, Maria, de 76 de ani. Femeia mai are probleme de sănătate și se plânge de bătrânețe, însă soțul, deși puțin aplecat de spate, se mișcă de parcă ar fi un flăcău. Are aproape patru hectare de teren pe care le lucrează până la ultima palmă de pământ, însă nu are timp să se plângă.
„Fac agricultură de când umblu pe picioare. Când eram copil acasă la părinți și de 58 de ani cu soția, tovarășul meu de muncă. Semănătoarea pentru porumb o am de peste 30 de ani, luată de la Secția Agricolă Gura Humorului, dar e veche de 100 de ani. Acum sunt bătrân, dar au venit oamenii și m-au solicitat să-i ajut, nu te înduri de unul, nu te înduri de altul…”, își începe povestea Ștefan Moroșan.
El povestește că este singurul proprietar de semănătoare originală din comună, mai existând câțiva care au utilaje improvizate, din lemn, care însă nici nu se compară cu semănătoarea sa.
Întâi munca și apoi, când se poate, banii
În sat, pentru însămânțarea unui hectar de teren tractoriștii iau 400-500 de lei, așa că moș Ștefan s-a gândit că 100 de lei ar fi o sumă rezonabilă, mai ales că, fiind vorba de consăteni și cunoscuți, nici nu a vrut neapărat banii jos.
„Aici peste tot sunt pensionari CAP, e sărăcie mare. Am zis că porumbul trebuie să fie în pământ la timpul lui, cu banii mai vedem noi, o să-mi dea la pensie și cum o să poată”, spune bătrânul.
Soția acestuia ne-a povestit de o femeie din satul vecin, Găinești, care a venit în curtea lor plângând, spunând că nu are bani pentru semănat, însă nu vrea să-și lase terenul pârloagă, astfel că au acceptat să o ajute și pe aceasta.
În total, bătrânul spune că a însămânțat cu porumb aproximativ șase hectare de teren ale consătenilor, cei mai mulți cu suprafețe mici, oameni în vârstă ca și el, care cu greu mai fac față în agricultură, și din punct de vedere fizic, dar și financiar.
Cu pensii de mizerie, țăranii se întorc la agricultura rudimentară
Primarul din comuna Valea Moldovei, Constantin Moroșan (între el și bătrân este doar coincidență de nume) spune că toți oamenii din sat au numai cuvinte de laudă la adresa bătrânului, aceste remarcându-se întotdeauna ca un om muncitor.
„Este, fără îndoială, un om demn de toată lauda și de invidiat, având în vedere starea fizică în care se află la 82 de ani. Ceea ce face el e lăudabil dar, pe de altă parte, este tristă situația în care a ajuns agricultura. Lipsa banilor i-a făcut pe oameni să apeleze la orice improvizație, să se întoarcă, iată, și la semănatul cu calul. Astăzi, pensia celor mai mulți vârstnici din sat nu acoperă nici măcar un hectar de arătură cu tractorul, este dezastru”, a declarat edilul, amintind de pensiile extrem de mici ale țăranilor care au lucrat la CAP.
De altfel, nici moș Ștefan și nevasta sa nu o duc mai bine, abia primind împreună 700 de lei în contul pensiei. Se descurcă însă la limită, muncindu-și terenul și crescând animale.
„La țară, dacă nu ai animale, mori de foame”, este concluzia tristă a bătrânului de 82 de ani.
„Bani de moarte avem, sicriul îl aduc ăștia imediat la poartă”
Bătrânul Ștefan Moroșan nu și-a pierdut simțul umorului. Ne-a spus că a făcut un sondaj prin sat și nu a mai găsit nici un vârstnic care să fie „tare precum la 20 de ani”, așa cum, mai în glumă, mai în serios, se crede el.
Din zece frați câți au fost în familia sa, patru mai sunt în viață, însă ceilalți trei nu mai pot face mai nimic, mai povestește bătrânul, aprobat de soție.
„Bani de moarte avem, sicriul îl aduc ăștia imediat la poartă dacă ai cu ce-l plăti. Mai bem un rachiu și mergem înainte”, a încheiat șugubăț octogenarul, „încurajându-și” soția care se plângea de probleme de sănătate.
