Ajuns la vârsta de 48 de ani, un profesor de educație fizică din municipiul Fălticeni se pregătește intens pentru o călătorie imposibilă pentru cei mai mulți dintre noi. Împreună cu finul său în vârstă de 26 de ani, profesorul va parcurge 4.000 de kilometri pe jos în cel mult o sută de zile. Asta înseamnă minimum 40 de kilometri pe zi, iar destinația finală este Gibraltar, teritoriul britanic de peste mări, în punctul cel mai sudic al Peninsulei Iberice, care separă Spania de Maroc.
Naș și fin de la pasiunea comună – muntele
Călătoria lui Călin Dănilă, în vârstă de 48 de ani, și a lui Ioan Cojocaru, în vârstă de 26 de ani, ambii din Fălticeni, va începe pe 1 martie. Având în vedere experiențele anterioare ale celor doi, este evident că ce și-au propus ei nu este o copilărie, un moft nerealizabil.
Primul este președintele, iar al doilea este vicepreședintele Academiei de Aventură „Pământul Viu” Fălticeni. Tânărul în vârstă de 26 de ani a fost elev al Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu” Fălticeni, unde predă profesorul, însă nu aici s-au cunoscut cu adevărat cei doi. I-a unit pasiunea comună: muntele. Pe munte s-au împrietenit, iar Călin Dănilă i-a devenit apoi naș de cununie lui Ioan Cojocaru, cu atât mai mult cu cât soția sa este tot montaniardă.
„Până acum avem câteva expediții în Alpi, am urcat peste 15 vârfuri, unele de peste 4.000 de metri, altele pe peste 3.000. Această expediție este însă ceva nou și pentru noi, ceva de anvergură, cu siguranță cea mai grea, mai ales în materie de anduranță. Să mergi o sută de zile câte 40 de kilometri pe zi nu e la îndemâna oricui”, ne spune Ioan Cojocaru.
Se antrenează la Fălticeni, cu rucsacurile în spate
Cei doi au deja două luni și jumătate de când se pregătesc pentru acest marș care le va testa la maximum limitele. Merg zilnic pe jos câte 15-20 de kilometri, cu rucsacurile de 7-9 kilograme, în condiții apropiate cu cele în care vor face traseul. Mai nou, au găsit soluția de a pleca la drum cu o mică remorcă pe care o vor trage după ei și speră să rămână astfel doar cu bagaje de patru kilograme în spate.
Îl întrebăm pe Călin Dănilă cum se împacă cu ideea că îl așteaptă un efort formidabil și dacă este convins că nu va claca. Starea sa fizică este una mult peste medie, mai ales când vine vorba de un om de aproape 50 de ani.
„Este nevoie de încăpățânare și de o relație foarte bună cu efortul. În afară de marșuri și mers pe munte, noi mai jucăm baschet, tenis de masă…”, povestește bărbatul.
Filosofie: la pas vor vedea totul pe îndelete
În mare, traseul este următorul: Fălticeni – Vatra Dornei – Bistrița – Cluj – Oradea (ieșirea din țară pe la Nădlac) – Ungaria (partea de sud) – Slovenia – Italia (intrarea pe la Trieste, Veneția, Padova) – Franța și de aici urmărirea coastei până la Gibraltar.
I-am întrebat pe cei doi de ce au ales să facă acest marș pe jos pe un traseu atât de lung.
Motivele sunt mai multe. „Este o pornire interioară, gândindu-ne că totul se face azi într-o viteză foarte mare. Cum toată lumea privește ce este în jur de la fereastra mașinii sau din avion, ne-am gândit să facem asta la pas. Am citit că omul este creat să primească o informație la o viteză de 5 kilometri la oră și am zis să vedem Europa la ea acasă în felul acesta”, ne-a explicat Călin Dănilă.
„Mă gândesc că poate oamenii o să meargă la piață fără mașină dacă noi mergem 4.000 km pe jos”
Dorința de aventură, de face altceva decât rutina zilnică, de a vedea locuri noi, de a-și testa limitele sunt alte motive ale parcurgerii acestui traseu.
Ajungem apoi și la scopul principal al călătoriei. Plecând de la faptul că România este printre primele țări din Europa și din lume la boli cardiovasculare și decese din această cauză, cei doi speră să tragă un semnal de alarmă privind nevoia de mișcare.
„Mă gândesc că poate oamenii o să meargă la piață fără mașină dacă noi mergem 4.000 de kilometri pe jos până la Gibraltar. Poate unii or să vadă că totuși se poate… Tehnologia fiind la îndemână, facem apel la ea și fără să ne dăm seama renunțăm din ce în ce mai mult la mișcare”, a punctat foarte bine problema Călin Dănilă.
Cort, saci de dormit, bani puțini și perspectiva de a dormi sub cerul liber
Călătoria va începe pe 1 martie, iar cei doi și-au propus ca în o sută de zile să ajungă în Gibraltar. Din experiența altora știu că la o călătorie atât de lungă apar probleme, astfel că nu vor putea parcurge zilnic câte 40 de kilometri. Ploile torențiale, bătăturile, indigestiile le pot face probleme oricând. În aceste condiții, atunci când se va putea, mai ales în prima parte a călătoriei, vor încerca să parcurgă zilnic peste 40 de kilometri.
Profesorul de sport se ocupă mai mult de partea de pregătire a efortului, în timp ce tânărul, absolvent de geografie, se axează pe detaliile legate de orientare.
Cortul și sacii de dormit vor fi „prietenii” cei mai de nădejde ai celor doi, mai ales că nu au încă suma suficientă pentru bugetul minim pe care și l-au calculat.
Călin Dănilă se așteaptă ca unele nopți să le parcurgă sub cerul liber.
„În România nu cred că o să fie o problemă cu locul unde punem cortul. Se pune și în curțile gospodarului, în România în general pui cortul unde vrei. În străinătate ar trebui să folosim campingurile care, însă, în martie-aprilie cam sunt închise. Atunci o să folosim hosteluri, demi-pensiuni și la nevoie o să ne odihnim cum putem trei-patru ore, mai dormim și ziua, și apoi iar la drum, și tot așa”, își face planuri profesorul de sport.
Și-au convins nevestele și și-au învins frica de accidente
Pentru a putea pleca în această călătorie, nașul și finul au făcut și sacrificii. Profesorul de sport a trebuit să obțină înțelegere de la familie, dar și de la conducea școlii unde lucrează. El se va afla pe perioada călătoriei în concediu fără plată și a ținut să precizeze că cei din conducerea Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu” l-au susținut din toate punctele de vedere și chiar au fost încântați de idee.
Cât despre Ioan Cojocaru, acesta nu are un loc de muncă, însă a avut și el nevoie de înțelegerea soției.
O mare problemă pentru ei este riscul de a fi loviți de o mașină, în condițiile în care de multe ori se vor deplasa pe marginea șoselelor. Sunt foarte conștienți de asta, însă merg pe principiul că dacă ai de pățit ceva, ți se poate întâmpla și acasă.
Au nevoie de sponsori
Pentru cele o sută de zile de călătorie pe jos până la Gibraltar (înapoi se vor întoarce cu trenul, autocarul etc.), cei doi și-au calculat un buget minim de 6.500 de euro. Deocamdată nu au încă suma necesară, deși sunt câțiva agenți economici care i-au ajutat până acum. Speră ca în cele două săptămâni care mai sunt până la plecare să mai adune bani.
Persoanele fizice și juridice care doresc să sprijine financiar derularea acestui proiect o pot face contactând Asociația de Aventură “Pământul Viu” la numerele de telefon 0755.492.840, 0741.755.896, 0743.535.963 sau pe e-mail: contact@pamantulviu.ro. O variantă excelentă pentru ei ar fi ca un sponsor mare să le ofere o sumă importantă și astfel să facă un parteneriat de promovare cu acesta în locurile prin care se vor deplasa.
