L-ar apăra și la Tribunal?

Zilele acestea, am avut noi și noi dovezi în favoarea axiomei că la noi fotbalul nu e jucat, ci vorbit. Că nu e jucat, ne-au demonstrat-o cu vârf și îndesat nătărăii vopsiți (în tricolor!) care ne-au distrat copios miercuri seara. Iar fotbalul vorbit, la care suntem campioni mondiali, a-nceput imediat după meci (de fapt, fotbalul grohăit și mugit) o dată cu declarațiile domnilor împiedicați și a șefului de târlă, Pițurcă, și a continuat cu arestarea (prima, zic eu, dintr-un șir luuung) unuia dintre cei aflați inexplicabil și de prea multă vreme în libertate. Faptul că a fost arestat pentru o culpă mai degrabă inventată nu are relevanță decât dacă acceptăm ideea că România e exact ca America, numai (ca în bancul cu Ion și grădina zoologică) nițeluș diferită, de fapt… invers! Adică, asemenea lui Al Capone care a omorât zeci de oameni dar a fost arestat pentru o jenantă evaziune fiscală, tot așa și Gigi, numai că invers: după evaziuni și escrocherii pe bandă rulantă, l-au arestat pentru o ușoară schilodire a unui (alt) borfaș! Revenind la tema de azi, aia cu grohăiacii de la Națională, cred că v-ați săturat și domniile voastre să le tot auziți p-alea cu „viața merge-nainte” și cu „ăia au avut noroc”. Norocul cel mare al tuturor adversarilor noștri a fost tocmai cel de a da peste noi, echipa cu cel mai îmbâcsit joc din toată istoria fotbalului. Iar grohăiacii, foarte „importanți” după vorbă, după port și după călcătura apăsată (i-ați văzut, da?, cum scuipă ei vorbele printre dinți, în pas vioi, fiind permanent „grăbiți”, asta în fața reporterului, că pe teren put de lene!) au făcut corp comun în fața pericolului: „Nu, să nu-l schimbe, de ce să-l schimbe?” sau „Ce, antrenoru’ e vinovat?” ori „Altu’ mai bun ca Nea Piți, de unde?” etc. Explicația am mai dat-o, dar simt nevoia, mai ales azi, când se aude că golanu’ a fost ejectat, s-o mai scriu o dată: evident că altul mai bun pentru numiții Cociș, „Săgeată”, Tamaș, Rădoi, Petre (Pinguinu’, da’ las’ că nici ălălaltu’, Ovidiu, nu-i mai breaz), Codrea și, de fapt, mai toți, de unde să iei? Care alt antrenor pe lumea asta mai fi îndrăznit să cheme așa murături la Națională? Dar e totuși o deosebire între Becali și Pițurcă: pe ăla tot au venit vreo 300 de golani să-l susțină în fața Tribunalului. Pe astălalt, faceți pariu că n-o să-l apere nimeni? Ori, cel mult, vor veni vreo 4-5 din ăștia să scandeze „Piți, te iubim / Că ca tine nu găsim”.