Laura Codruța Kovesi, propusă pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, a declarat, joi, la audierea de la CSM, că vrea să înființeze în cadrul DNA o structură de poliție specializată în investigații financiare, pentru identificarea bunurilor persoanelor cercetate.
Laura Codruța Kovesi a susținut, în cadrul interviului, că va face o prioritate, dacă va fi desemnată șef al DNA, din investigarea cauzelor care vizează fraude cu fonduri europene și achiziții publice.
Totodată, Kovesi a spus că va efectua o analiză a dosarelor vechi din DNA, definind „dosar vechi”, în accepțiunea CSM, ca dosar mai vechi de un an de la înregistrare sau mai vechi de șase luni de la începerea urmăririi penale.
Kovesi a mai spus că dorește să înființeze, în cadrul DNA, o nouă structură formată din polițiști având ca atribuții principale realizarea de investigații financiare pentru identificarea bunurilor persoanelor cercetate, care pot fi indisponibilizate prin aplicarea măsurii sechestrului sau alte măsuri asiguratorii.
Candidatul la funcția de procuror-șef al DNA a mai spus că vrea să implementeze un mecanism prin care procesele verbale de redarea convorbirilor telefonice să aibă un regim special.
„Este important ca toate comunicările privind procesele de redare a covorbirilor telefonice să se facă în sistem electronic, imprimarea acestora să se facă pe bază de cartelă cu semnătură digitală, așa fel încât în orice moment să poți să știi cine a accesat documentul, cine l-a imprimat, cine a folosit acel document”, a mai spus Kovesi.
Ea a adăugat că printre punctele slabe ale DNA se numără resursele umane insuficiente, referindu-se atât la funcțiile de conducere neocupate, cât și la celelalte posturi vacante.
Înainte de audierea de la CSM, Laura Codruța Kovesi a declarat că nu a mai fost efectiv în sistemul judiciar de când a fost detașată la Bruxelles, dar acel post are foarte mare legătură cu Mecanismul de Cooperare și Verificare, precum și cu combaterea corupției.
Laura Codruța Kovesi, fostul procuror general al României, și-a prezentat proiectul de management și a răspuns întrebărilor membrilor Secției pentru procurori a CSM.
După Codruța Kovesi vor fi audiate Alina Mihaela Bica, propusă pentru funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Elena Giorgiana Hossu, nominalizată la postul de adjunct al șefului DIICOT.
Tiberiu Nițu, propus pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție, Bogdan Licu, nominalizat pentru postul de prim-adjunct al procurorului general și Codruț Olaru, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, au fost audiați miercuri la CSM.
Secția pentru procurori a CSM va aviza joi candidații pentru funcțiile de procuror general al României, prim-adjunct și adjunct al procurorului general, șef DNA, șef DIICOT și adjunct al șefului DIICOT.
Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Șeful statului poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere din Ministerul Public.
Acesta este al doilea demers pentru ocuparea posturilor de conducere din parchete, primul fiind inițiat anul trecut, când la conducerea Ministerului Justiției a fost Mona Pivniceru.
Codruța Kovesi are aproape 18 ani de experiență ca procuror, iar din 2 octombrie 2006 și până în octombrie 2012 a fost procuror general al României. După ce și-a încheiat mandatul la conducerea Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Codruța Kovesi a fost detașată la Ministerul Afacerilor de Externe, din octombrie 2012, pentru o perioadă de trei ani, ocupând funcția de Înalt reprezentant la Misiunea României la Bruxelles pe probleme privind reforma justiției și lupta anticorupție.
Între 1995 și 1999, Laura Codruța Kovesi a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Sibiu, iar din 1999 până în 2000, la Parchetul Tribunalului Sibiu. Din 2000, Kovesi a ocupat funcția de procuror șef al Biroului de Combatere a Corupției și Criminalității Organizate din Parchetului Tribunalului Sibiu, iar doi ani mai târziu pe cea de procuror șef al Biroului de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog. În aceeași instituție a fost timp de două luni (1 septembrie – 1 decembrie 2004) procuror șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică. Din 2004 Kovesi a fost magistrat la DIICOT Sibiu, instituție pe care a și condus-o în 2006.
