Procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, a refuzat, joi, să comenteze despre convorbirile telefonice purtate de procurorul Ciprian Nastasiu, de la DIICOT, cu sirianul Omar Hayssam, judecat pentru terorism și fugit din România în vara anului 2006.
Kovesi a spus doar că, în ceea ce privește evaluarea activității profesionale, sancționarea procurorilor nu este în atribuția procurorului general, ci a Consilului Superior al Magistraturii.
„Nu pot să comentez ceva ce s-a întâmplat înainte de a veni în această funcție și nu știu care au fost motivele care au stat la baza deciziei de a aplica această practică asumată de procurorul de caz”, a spus Kovesi.
Procurorul general a subliniat că nu intră în atribuțiile sale evaluarea activității procurorului, arătând că, potrivit legii, evaluarea magistraților se face la fiecare trei ani. Astfel, din 2004 până în prezent nu s-a făcut evaluarea niciunui procuror, abia la sfârșitul anului 2007 adoptându-se regulamentul ede evaluare.
„Să sperăm ca în acest an toți procurorii să fie evaluați, iar evaluarea să fie una corectă, obiectivă, în așa fel încât să putem sancționa procurorii care nu-și îndeplinesc activitatea”, a spus procurorul general.
Mai multe convorbiri telefonice dintre procurorul de caz Ciprian Nastasiu și sirianul Omar Hayssam, înregistrate autorizat de Serviciul Român de Informații, au fost declasificate și folosite în procesul armatorului Mustafa Tartoussi, cel care l-ar fi ajutat pe sirian să părăsească România la bordul navei sale, caz judecat de Curtea de Apel București. Înterceptările au fost realizate în perioada 14 august -18 septembrie 2006.
Directorul DIICOT, Codruț Olaru, a arătat că respectivele interceptări ale convorbirilor telefonice au fost puse la dosar chiar de Ciprian Nastasiu, ele fiind administrate ca probă, astfel că nu puteau fi excluse din cauză, părțile având cunoștință de ele din perioada cercetării penale.
În 28 iunie 2006, Omar Hayssam – eliberat în aprilie din arest, în urma unei operații de cancer de colon – s-a prezentat în fața instanței, dar audierea sa a fost amânată deoarece acesta luase, potrivit avocatului său, mai multe analgezice.
A doua zi, Hayssam s-a îmbarcat pe una ditre navele lui Tartoussi – potrivit rechizitoriului prin care acesta a fost deferit justiției – el părăsind România în noaptea de 29 spre 30 iunie 2006, iar în 22 iulie a început să-i telefoneze procurorului Ciprian Nastasiu, care și-a pus telefonul sub urmărire.
Sirianul Omar Hayssam i-a declarat telefonic procurorului DIICOT, Ciprian Nastasiu – care l-a deferit justiției pentru răpire – că a plecat din România „ca un domn, cu capul sus, la costum, aranjat, parfumat”, cu ajutorul unui pașaport cu identitate falsă și cu alt „look”, de pe Otopeni.
Varianta potrivit căreia Hayssam ar fi părăsit România la bordul unui avion a fost verificată de anchetatori.
De altfel, ofițerii Serviciului Român de Informații au vizionat toate casetele, minut cu minut, cu înregistrările de pe toate aeroporturile românești, din 29 iunie 2006 și extinzând pe următoarele două săptămâni, au declarat surse judiciare.
În dimineața de 30 iunie 2006, Hayssam a contactat-o pe concubina sa, Violeta Pârvan, informațiile relevând faptul că sirianul se afla în zona Bosforului, precizează sursele citate.
Omar Hayssam susține, conform interceptărilor telefonice, că „presiunea” a fost principalul factor care l-a determinat să fugă din România și că a fost filat permanent.
Potrivit interceptărilor, procurorul Ciprian Nastasiu încearcă în mai multe rânduri să afle locul unde se află Omar Hayssam.
În 13 iunie 2007, instanța Curții de Apel București l-a condamnat, în lipsă, pe omul de afaceri Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare în procesul în care este acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea a trei jurnaliști români în Irak, în 28 martie 2005.
