Investigațiile în cauzele complexe au relevat limitările cadrului în care procurorii acționează, a spus procurorul general, Codruța Kovesi, pledând pentru majorarea duratei reținerii, conficarea averilor nejustificate ale condamnaților, dar și pentru preluarea poliției judiciare.
„Unele constrângeri pot fi depășite prin măsuri organizatorice, prin pregătire profesională sau prin completarea resurselor umane, însă pentru altele sunt necesare modificări legislative”, a susținut șeful Ministerului Public, Codruța Kovesi.
Potrivit oficialului, atunci când investighezi dosare privind zeci de persoane și care au zeci de volume, este nerealist să ceri procurorilor ca, în 24 de ore, să întocmească toate actele procedurale și să audieze toți inculpații.
„Să nu uităm că în același interval avocații trebuie să studieze dosarele pentru a pregăti apărarea, iar instanța trebuie să facă audieri și să se pronunțe înainte de expirarea celor 24 de ore. În acest mod transformăm justiția într-o activitate contra cronometru și creăm riscul unor erori de procedură sau unor vicii de apărare”, a adăugat Kovesi.
Procurorul general al României a afirmat că este nevoie de o modificare a duratei reținerii la 48 sau 72 de ore (în prezent, aceasta fiind de 24 de ore-n.r.), soluție adoptată și în majoritatea statelor europene și care a fost validată în practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.
„Se invocă adesea eficiența altor sisteme judiciare dar dacă vrem aceleași rezultate, trebuie să ne asigurăm că avem și instrumentele lor”, a spus Kovesi, adăugând că a apelat la o cercetare sociologică pentru a putea vedea care este percepția publică cu privire la o astfel de propunere. La întrebarea „Ce părere aveți despre propunerea Parchetului General privind mărirea perioadei de reținere preventivă de la 24 de ore la 48 de ore, din rațiuni de realizare a unei anchete documentate si corecte?”, 74% din repondenți au răspuns că sunt de acord, a precizat sursa citată.
Un alt domeniu vulnerabil, potrivit lui Kovesi, este și recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni.
„În 2010 am demarat un proiect finanțat cu fonduri europene prin care ne propunem să pregătim investigatori financiari. Vom continua eforturile pentru a schimba concepția potrivit căreia obținerea unei condamnări reprezintă singurul scop al acuzării. Spuneam anul trecut că, în toate dosarele ar trebui să existe și o investigație financiară care să identifice bunurile deținute de inculpați, dar constatăm că uneori nu este posibil’, a declarat Kovesi.
În opinia acesteia, pentru a fi cu adevărat eficienți procurorii este nevoie, însă, și de o intervenție legislativă. „Se întâmplă de multe ori, ca unui traficant de droguri să i se poată confisca doar sumele obținute la ultima tranzacție sau unui funcționar corupt să i se confiște doar ultima mită și să nu fie posibilă confiscarea averii pe care, în mod vădit nu o putea obține din venituri legale. Este inechitabil și nu putem continua în acest mod”, a susținut Codruța Kovesi.
În opinia ei, justiția va fi într-adevăr eficientă atunci când un condamnat va pierde toate bunurile dobândite nelegal. Atunci n-o să mai vedem situații în care infractorii își asumă riscul de a petrece un timp în închisoare știind că, după eliberare vor conduce mașini de lux și vor locui în vile obținute prin ilegalități, a precizat Kovesi.
Aceeași cercetare sociologică a arătat că 82 la sută din cei intervievați consideră că ar trebui confiscată averea unei persoane condamnate și care nu poate justifica averea dobândită. Procurorul general a spus că este nevoie de norme care să răstoarne sarcina probei cu privire la caracterul licit al averii persoanelor condamnate.
„O astfel de reglementare funcționează deja în majoritatea statelor europene, iar Curtea de la Strasbourg a considerat-o ca fiind în concordanță cu standardele în materia drepturilor omului. România trebuie să implementeze Decizia-cadru 212 a Consiliului Uniunii Europene referitoare la confiscarea extinsă nu doar pentru a ne îndeplini obligațiile asumate ca stat comunitar, ci în primul rând, pentru a răspunde unei nevoi sociale presante”, a explicat Kovesi.
Potrivit șefului MP, o altă modificare legislativă necesară privește preluarea poliției judiciare. „Urmărirea penală trebuie să se desfășoare sub controlul exclusiv al procurorului. În acest sens, avem nevoie de instrumente care să garanteze stabilitatea polițiștilor, să delimiteze clar atribuțiile judiciare de cele administrative și să elimine dubla subordonare”, a arătat oficialul.
Kovesi a indicat trei posibile variante: preluarea administrativă a poliției judiciare de către Ministerul Public, detașarea polițiștilor în cadrul parchetelor sau trecerea atribuțiilor privind cariera profesională a polițiștilor în competența MP.
„Suntem pregătiți să ne asumăm o astfel de responsabilitate. Astăzi (luni-n.tr.), am trimis ministrului Justiției și ministrului Administrației și Internelor propunerea noastră de modificare a legii, urmând ca împreună cu reprezentanții polițiștilor să identificăm cea mai potrivită soluție’, a spus Kovesi.
