Kovesi: Jumătate din dosarele privind referendumul vizează împiedicarea votului și mita electorală



Procurorul general a declarat, miercuri, că din cele peste 500 de plângeri privind referendumul, mai mult de jumătate privesc împiedicarea votului sau mita electrală, precizând că a anunțat de la începutul anului că „statistica Parchetului va expoda” în cazul dosarelor privind infracțiuni la vot.
„Am făcut aceste declarații încă de la începutul anului, pentru că știam că în campanie electorală și în ziua desfășurării votului se depun foarte multe plângeri”, a spus procurorul general al României, Codruța Kovesi.
Potrivit lui Kovesi, din cele peste 500 de plângeri penale privind referendumul, în 50 de dosare este vorba de împiedicarea dreptului de a vota, iar în 297 sunt cercetate fapte de mită electorală, respectiv darea de bunuri sau bani pentru a vota sau a nu vota.
Codruța Kovesi a spus că în dosarele de la Parchet privind referendumul nu sunt cercetați cetățeni pentru că au votat, nici pentru modul în care au votat, ei nefiind întrebați de anchetatori în ce fel și-au exercitat dreptul la vot.
Kovesi a subliniat că procurorii nu pot fi acuzați că cercetează oamenii care au participat la vot, pentru că în egală măsură sunt anchetate și cazuri de împiedicare a exercitării dreptului de vot.
Procurorul general a ținut să precizeze că sunt persoane care au votat atât pe listele electorale permanente, cât și pe cele suplimentare, într-o secție fiind câte patru pagini pe care apare aceeași semnătură sau CNP-uri dublate.
„Este normal ca o persoană care apare pe mai multe liste să fie întrebată dacă a votat sau nu a votat”, a adăugat Kovesi.
Ea a mai spus că sunt cetățeni care apar pe listele electorale și sunt audiați în calitate de martori, mulți spunând că nu s-au prezentat la vot sau că semnătura nu le aparține, deși apare pe trei-patru liste.
Codruța Kovesi a precizat că se verifică și se anchetează toate plângerile depuse referitoare la posibile infracțiuni comise la referendum.
„Cetățenii care apar pe liste au calitatea de martor, nu sunt cercetați, nu sunt întrebați cum au votat, de ce au votat. Marea majoritate dintre cei audiați (…) au declarat că semnătura nu le aparține și că nu s-au prezentat în ziua respectivă, deși ei figurează pe trei sau patru liste”, a concluzionat Codruța Koversi.
Ea a precizat că deși Parchetul a fost acuzat că doar la referendumul din 29 iulie pentru demiterea președintelui au fost întocmite dosare penale, în fiecare an cu alegeri electorale procurorii au avut în instrumentare foarte multe dosare penale.
Potrivit procurorului general, și pentru alegerile din 2009 dosarele sunt finalizate, o parte dintre acestea ajungând în instanțe, iar în unele dintre ele sunt date și condamnări. Kovesi a dat exemplu unei persoane care și-a exercitat dreptul de a vota de șapte ori în aceeași zi și care a fost condamnată la șase luni închisoare cu suspendare.
„Nu putem fi acuzați că doar acum facem dosare”, a mai spus Codruța Kovesi.
Procurorul general a arătat că, din punct de vedere al cifrelor statistice, numărul dosarelor privind infracțiuni electorale întocmite în 2012 „nu este mult mai mare față de 2009”.
Codruța Kovesi a adăugat că i-a spus premierului că are dreptul să ceară o informare privind verificările Parchetului, dacă nu a văzut comunicatele transmise.
Premierul Victor Ponta, ministru interimar al Justiției, i-a cerut procurorului general, Codruța Kovesi, să-i transmită o informare cu privire la acțiunile derulate de procurori referitoare la sesizările de fraudă la referendum.
„Am discutat și îi voi face o cerere oficială astăzi (miercuri, n.r.) să îmi trimită o informare exactă cu ceea ce s-a întâmplat în această săptămână”, a spus Victor Ponta, la plecarea de la CSM.
Premierul a declarat, marți, că îi va cere procurorului general, Codruța Kovesi, să înceteze „persecutarea oamenilor care au votat”, pentru că Traian Băsescu este „back in business”, el precizând că a primit și o petiție în acest sens semnată de mai mulți intelectuali.
„Am primit și eu, ca membru al CSM, solicitarea făcută de un grup important de intelectuali, fostul președinte Emil Constantinescu, oameni de o mare probitate morală, există o petiție vizavi de abuzurile comise de procurori. Dar acuma, dacă și-au atins scopul, pentru că toți acești zeci de procurori care persecutau sătenii de prin cine știe ce județe, voiau să se întoarcă domnul Băsescu la Cotroceni. Acum, și-au atins scopul și voi face mâine către doamna Kovesi o solicitare să înceteze persecutarea oamenilor care au votat, pentru că și-au atins scopul: domnul Băsescu este back in business, împreună cu doamna Kovesi”, a spus premierul.
Consiliul Superior al Magistraturii a înregistrat, marți, sesizarea formulată de Fundația Română pentru Democrație privind protestul public exprimat de peste 90 de semnatari, față de acțiunile Parchetului General și DNA în legătură cu referendumul, Inspecția Judiciară urmând să facă verificări.
Peste 90 de personalități publice, printre care scriitori, profesori universitari și cercetători, solicită CSM să intervină pentru a opri acțiunile Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) și Direcției Naționale Anticorupție împotriva cetățenilor care au participat la votul din 29 iulie.
În 16 august, Parchetul ICCJ arată că sunt înregistrate peste 500 de dosare penale privind desfășurarea referendumului, unele din ele sunt la DNA, iar în aceste cauze nu sunt cercetate persoanele care au votat și nu este verificat modul în care cetățenii au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale.
Precizările au fost transmise de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) ca răspuns la cererea președintele interimar, Crin Antonescu, ca procurorul general, Laura Codruța Kovesi, să ofere public explicații legate de scopul, mijloacele și natura cercetărilor pe care procurorii le fac „masiv” în ultimele zile în legătură cu desfășurarea referendumului.
Premierul Victor Ponta declara atunci că va cere procurorului general, la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, explicații privind acțiunile Parchetului în cazul referendumului, arătând că a fost informat că DNA nu are competența de a ancheta cauze legate de alegeri, ci doar probleme de corupție
„Eu nu pot să convoc CSM, dar voi participa la ședința deja convocată și voi cere ca procurorul general, doamna Kovesi, să prezinte o informare despre ceea ce în acest moment, așa cum arată, este o acțiune de persecuție politică a oamenilor care au votat la referendum. Din ceea ce mi-au spus colegii de la Ministerul Justiției, DNA nici nu are competența de a ancheta decât cauze de corupție, nu cauze care țin de alegeri. Voi cere explicații de la procurorul general”, a spunea Ponta.