Kovesi intenționează să conteste decizia CSM privind informațiile din mapele profesionale



Procurorul general intenționează să conteste decizia CSM referitoare la faptul că datele din mapele profesionale ale magistraților nu pot fi puse la dispoziție la cerere decât cu acordul plenului Consiliului, apreciind că aceasta „contravine flagrant” Legii 544 privind informațiile de interes public
„Teoretic, de astăzi în colo, pentru a răspunde oricărei cereri întemeiate pe Legea 544/2001, prin care sunt solicitate date din mapa profesională a unui procuror, noi trebuie să obținem avizul CSM. Practic, trebuie să se ia aviz pentru a putea răspunde la o cererere care este adresată Parchetului General de o altă instituție, ceea ce înseamnă implicit încălcarea Legii 544 privind liberul accesul la informații de interes public”, au declarat surse judiciare.
Procurorul general a fost singurul care a votat „împotrivă” în privința acestei hotărâri adoptate, joi, de Consiliul superior al Magistraturii (CSM), restul de 17 participanți pronunțându-se pentru necesitatea avizului.
Plenul CSM a decis, prin vot, în ședința de joi, că informațiile privind traseul profesional și sancțiunile și calificativele primite de foștii și actualii magistrați care apar în mapele profesionale ale acestora sunt informații de interes public.
Potrivit președintelui CSM, Lidia Bărbulescu, toți membrii Plenului au fost de acord cu faptul că informațiile privind traseul profesional al foștilor și actualilor magistrați sunt de interes public.
În legătură cu natura calificativelor, 17 dintre cei 18 membri ai Plenului au votat, de asemenea, „pentru”, iar unul împotrivă. Votul a fost la fel și în cazul legat de regimul sancțiunilor. Tot 17 din cei 18 au fost de acord ca respectivele informații să fie date publicității numai prin intermendiul CSM, votul fiind secret.
La anunțarea rezultatelor, președintele Asociației Magistraților din România, Viorica Costiniu, a anunțat că organizația pe care o reprezintă va sesiza Consiliul consultativ european al judecătorilor, nemulțumită de decizia CSM.
După începerea ședinței, la propunerea lui Liviu Dăscălescu, membru al CSM, Plenul a luat decizia de a întări, printr-o hotărâre, declarația de presă a Lidiei Bărbulescu de marți, în care se preciza că informațiile cuprinse în mapele profesionale ale magistraților ce pot fi date publicității sunt numai cele referitoare la traseul profesional al acestora, sancțiunile și calificativele primite de-a lungul carierei.
Dăscălescu a propus Plenului CSM să ia în discuție subiectul mapelor profesionale invocând agenda publică din ultima perioadă, făcând referiri directe la publicarea de informații din mapele profesionale ale fostului ministru al Justiției Monica Macovei și a senatorului liberal Norica Nicolai, propus de premier pentru a ocupa fotoliul de ministru al Justiției. Dăscălescu a apreciat că ar fi extrem de utilă o hotărâre în acest sens, dat fiind faptul că legile care reglementează regimul acestor documente nu sunt deloc clare.
Membrii CSM au dezbătut și asupra necesității ca mapele profesionale ale foștilor magistrați depozitate în prezent la Ministerul Justiției (cele ale judecătorilor) și la Parchetul Instanței Supreme (cele ale procurorilor) să fie transferate către CSM.
Ministrul interimar al Justiției, Teodor Meleșcanu, a declarat, joi, la plecarea de la Consiliul Superior al Magistraturii, că propune o reevaluare a statutului mapelor profesionale ale foștilor judecători, pe care le gestionează în prezent, și s-a declarat de acord ca, în condițiile legii, să cedeze documentele în favoarea CSM. În opinia lui Meleșcanu, mapele profesionale ale magistraților, precum și dosarele SIPA ar trebui să urmeze regimul comun al documentelor arhivate, potrivit prevederilor legale.
Procurorul general Laura Codruța Kovesi, prezentă la ședința de joi a Plenului, a arătat că, potrivit legii, documentele profesionale ale foștilor procurori trebuie să rămână la Parchetul General și că ele nu pot fi transferate în absența unei hotărâri clare a CSM care ulterior să fie transpusă în lege.
Membrii CSM au discutat și despre arhiva SIPA, Angela Hărăstășanu propunând ministrului interimar al Justiței Teodor Meleșcanu să inițieze o hotărâre de Guvern prin care documentele din această arhivă să fie și ele transmise către CSM.
„Riscăm să primim în sistem oameni care nu fac dovada unei reputații de necontestat, iar în cazul în care asemenea persoane trec, noi vom fi cei trași la răspundere. Din acest motiv, consider oportun ca documentele să stea la noi”, a conchis Angela Hărăstășanu.
Procurorul general a răspuns punctual și unor acuzații voalate, venite din partea președintelui CSM Lidia Bărbulescu, în opinia căreia transmiterea mapelor profesionale ale Noricăi Nicolai și Monicăi Macovei către presă ar fi fost încălcări ale legii. În replică, Kovesi a arătat că, faptul că senatorul Norica Nicolai, fost procuror, dorea să acceadă o funcție publică, a determinat-o să respecte preverile „exprese” ale Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, act normativ care face explicit distincția între magistrații de rând și cei care doresc funcții publice.
Întrebată de Liviu Dăscălescu în baza cărei prevederi a dat publicității mapa profesională a Monicăi Macovei, Codruța Kovesi a precizat că a primit consimțământul fostului ministru, situație de asemenea prevăzută în lege.
La dezbateri, reprezentantul AMR, Viorica Costiniu, s-a arătat nemulțumită de posibilitatea ca informațiile din mapa profesională să fie date publicității. Ea a spus că acestea ar putea fi folosite de justițiabili și de avocații acestora în diverse recuzări și în alte „tentative de tergiversare a proceselor”.
„Ne-am putea trezi că anumite date din mapa profesională să fie invocate de diverși justițiabili în cererile de recuzare. Aceștia ar putea pune la îndoială, de asemenea, calitatea și repurtația celor care îi judecă”, a spus Costiniu.
În ultimă instanță, membrii CSM au apreciat ca util transferul mapelor profesionale ale foștilor magistrați către instituție, dat fiind că mulți dintre aceștia vor să revină în sistem, iar CSM este obligat, potrivit legii, să verifice trecutul profesional al fiecăruia înainte de a lua o decizie.