Laura Codruța Kovesi, propusă la șefia Direcției Naționale Anticorupție, a spus, după audierea la CSM, că printre prioritățile sale se numără confiscarea extinsă, adăugând că au fost multe cazuri de persoane condamnate pentru corupție, dar care și-au păstrat averile obținute ilicit.
Kovesi a declarat, după ce a fost audiată de membrii Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, că una dintre prioritățile sale este confiscarea extinsă, prevăzută într-o lege intrată în vigoare anul trecut. Ea a precizat că, în proiectul său de management, a insistat foarte mult pe faptul că, în cazul infracțiunilor care produc prejudiciu bugetului de stat, investigația penală trebuie dublată și de o investigație financiară, pentru a fi recuperați banii obținuți prin infracțiune.
„De foarte multe ori persoanele care sunt păgubite nu așteaptă condamnarea inculpaților, ci așteaptă recuperarea bunurilor și am văzut de foarte multe ori situații de persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție sau de crimă organizată care, deși au obținut bani în mod ilicit, au rămas cu averi, cu casa, cu mașini și nu au fost confiscate”, a spus Kovesi.
În ceea ce privește combaterea fraudelor cu fonduri europene, o altă prioritate a sa, Kovesi a spus că biroul specializat în domeniu din DNA are în schemă doi procurori, iar un an de zile acolo a activat un singur procuror.
„Va fi o prioritate și o să apreciez, în funcție de volumul de activitate, dacă este necesară suplimentarea numărului de procurori care vor lucra în acest birou”, a spus Kovesi, amintind că activitatea de combatere a fraudelor cu fonduri europene este și o prioritate a Comisiei Europene și a Comunității Europene în general.
Candidata la șefia DNA a mai spus că o altă prioritate vor fi infracțiunile din domeniul achizițiilor publice. „Și Comisia Europeană, în rapoartele de progres, a monitorizat modul în care se investighează și se soluționează dosarele care au ca obiect conflictele de interese și achizițiile publice”, a precizat Kovesi.
În ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), Kovesi a spus că principalul obiectiv ar fi asigurarea stabilității și continuității în activitate, întrucât, în ultimii șapre ani, activitatea DNA, ca și cea a procurorului general, a fost apreciată pozitiv în rapoartele de țară.
Laura Codruța Kovesi, fostul procuror general al României, și-a prezentat proiectul de management și a răspuns întrebărilor membrilor Secției pentru procurori a CSM, în cadrul procedurii de avizare a propunerii sale în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
După Codruța Kovesi vor fi audiate Alina Mihaela Bica, propusă pentru funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Elena Giorgiana Hosu, nominalizată la postul de adjunct al șefului DIICOT.
Tiberiu Nițu, propus pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție, Bogdan Licu, nominalizat pentru postul de prim-adjunct al procurorului general și Codruț Olaru, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, au fost audiați miercuri la CSM.
Secția pentru procurori a CSM va aviza joi candidații pentru funcțiile de procuror general al României, prim-adjunct și adjunct al procurorului general, șef DNA, șef DIICOT și adjunct al șefului DIICOT.
Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Șeful statului poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere din Ministerul Public.
Acesta este al doilea demers pentru ocuparea posturilor de conducere din parchete, primul fiind inițiat anul trecut, când la conducerea Ministerului Justiției a fost Mona Pivniceru.
