Korodi îi propune o întâlnire Patriarhului, pe tema construcției ilegale din Ceahlău



Ministrul Mediului, Korodi Attila, susține că edificiul monahal ridicat de călugări în Parcul Național Ceahlău a fost clădit fără respectarea legii de mediu și, îngrijorat de precedentul periculos pe care construcția îl reprezintă, îl inivită pe Patriarhul Daniel la o discuție pe această temă.
În scrisoarea transmisă Patriarhului Daniel, ministrul Korodi îi explică succint Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române rolul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD) în peisajul instituțional românesc. În continuare, Korodi îi supune atenției Patriarhului problemele legate de construcția Casei de pelerini Panaghia, situată în zona de conservare specială a Parcului Național Ceahlău.
Potrivit unor surse care au relatat agenției MEDIAFAX despre conținutul scrisorii, în textul documentului Korodi își exprimă, în numele instituției pe care o reprezintă, „îngrijorarea” că o construcție de dimensiuni însemnate și care are o destinație publică explicită a fost ridicată fără respectarea tuturor legilor de mediu.
În documentul pe care, potrivit surselor citate, îl semnează, Korodi vorbește și despre riscul ca decizia de a construi fără autorizație în inima Parcului Ceahlău să reprezinte „un precedent periculos” pentru mediul românesc, cu atât mai mult cu cât gestul aparține uneia dintre instituțiile cu mare autoritate și popularitate în rândul românilor.
Pentru a da și mai multă legitimitate demersului său, Korodi îl înștiințează pe Daniel că semnalele de alarmă venite de la organizații non-guvernamentale pe această temă „s-au înmulțit”. Pe lângă acestea, ministrul amintește și de o posibilă verificare urmată de sancțiuni severe la adresa României din partea Uniunii Europene, toate posibile urmări ale gestului Bisercii de a construi fără autorizație în zona strict protejată a unui parc național.
În finalul documentului, ministrul Mediului îl invită pe Patriarh să caute o soluție amiabilă și legală pentru rezolvarea problemei, într-o primă fază în cadrul unei întâlniri private pe care i-o solicită lui Daniel, sugerând ca data la care ea să aibă loc să fie marți, 22 ianuarie.
Scandalul privind realizarea unor lucrări de modernizare a chiliilor de la Schitul Toaca, din Masivul Ceahlău, a început în vara lui 2004, după ce mai multe organizații neguvernamentale de protecția mediului au anunțat că pe munte au fost transportate, cu ajutorul a două elicoptere militare închiriate de la Baza Militară de Aviație 95 din Bacău, peste zece tone de materiale. Reprezentanții organizațiilor respective susțineau că Mitropolia Moldovei și Bucovinei nu avea autorizație în acest sens și că, oricum, în zona respectivă realizarea unor construcții este extrem de strictă, fiind arie protejată.
Construcția casei de pelerini Panaghia de către Mitropolia Moldovei, precum și transportul de materiale de construcții cu elicopterele în masivul Ceahlău, județul Neamț, care este arie protejată, au ajuns și în atenția UNESCO, încă din anul 2005. În noiembrie 2005, conducerea Administrației Parcului Național Ceahlău a anunțat că a primit o avertizare din partea coaliției ONG Natura 2000, din care fac parte 44 de organizații neguvernamentale cu preocupări în domeniul protecției mediului, în care se preciza că problema va fi adusă în atenția UNESCO. Ecologiștii criticau modul în care Mitropolia Moldovei ar fi obținut autorizație de construcție a unei case de pelerini în masivul Ceahlău, precum și modul în care materialele de construcție erau transportate pe munte. ONG Natura 2000 susținea că autorizația de construcție ar fi fost eliberată fără respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare.
Deși zona este unică atît pentru România, cît și pentru Europa, urmînd să fie protejată și prin legislația europeană, respectiv prin Directiva Habitate și Directiva Păsări, Mitropolia Moldovei a început, în 2004, realizarea unor construcții în interiorul Parcului Național (arie protejată), în zona în care, conform legii, nu se pot face niciun fel de investiții. Deși au existat numeroase proteste din partea Consiliului Științific al Parcului și a Asociației Salvamont și de Protecție a Biodiversității, precum și numeroase articole în presa locală și națională, „construcția a continuat, sfidîndu-se prevederile legale“, se arată în comunicatul din 2005 al Coaliției ONG Natura 2000.
În continuarea documentului citat se făcea referire și la faptul că „acțiunea ilegală a fost sprijinită și de alte instituții, de exemplu prin asigurarea transportului de materiale cu elicopterul Ministerului Apărării Naționale în cursul primelor etape ale construcției sau prin acceptarea tacită a lucrărilor de construcție de către instituțiile abilitate să oprească asemenea ilegalități”.
După ce în 2004 unitatea Militară de Aviație din Bacău a asigurat transportul materialelor de construcție pe masivul Ceahlău, un an mai târziu Mitropolia Moldovei a primit ajutorul elicopterelor Ministerului de Interne pentru aceste operațiuni.
Conducerea Direcției de Administrare a Parcului Național Ceahlău a avertizat Mitropolia Moldovei și Bucovinei că zborurile contravin legii pentru că nu există autorizație de survol și aterizare într-o arie protejată.
În 2004, Dan Munteanu, președintele Comisiei pentru Protecția Monumentelor Naturii, din cadrul Academiei Române declara că Mitropolia Moldovei și Bucovinei nu a cerut Academiei eliberarea avizului necesar pentru extinderea schitului Toaca situat în Parcul Național Ceahlău.
Munteanu a adăugat că legislația în vigoare la acel moment – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, aprobată prin Legea 462/2001, și Legea protecției mediului nr. 137/1995, modificată în 2000 și 2002 – este foarte categorică în ceea ce privește construcțiile din ariile protejate și din zonele de interes științific, cum este zona de platou din Ceahlău.
Potrivit unei declarații de la vremea respectivă a primarului localități Ceahlău, Constantin Șchiopu, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a primit spre folosință, printr-o hotărîre a consilierilor locali din 12 august 2004, două hectare de teren din rezervația naturală Ceahlău pentru extinderea schitului Toaca, dar autorizația de construcție o va primi numai după obținerea tuturor avizelor necesare.