Korodi: Anul 2007 a fost un an al recordurilor de temperaturi și fenomene meteo



Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat, joi, că 2007 a fost anul recordurilor de temperaturi și fenomene meteorologice, ianuarie fiind cea mai caldă lună de iarnă de când se efectuează măsurători meteorologice ale temperaturii în România, iar seceta fiind cea mai severă din ultimii 60 de ani.
„Dacă în 2005-2006 ne-am confruntat îndeosebi cu inundații, anul 2007 a venit cu fenomene total diferite între ele, respectiv cu inundații și secetă, uneori chiar și în același timp, dar în regiuni diferite. Țara a fost practic împărțită în două: în timp ce în anumite zone ale României populația încerca să facă față lipsei apei în sol și în gospodării, în alte regiuni românii au făcut eforturi mari pentru a se feri din calea apelor și pentru a limita, pe cât se poate, pagubele din propriile gospodării”, a declarat, joi, ministrul Mediului și Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, la bilanțul Comitetului Național pentru Situații de Urgență.
Ministrul a explicat că întregul an a fost mai cald în medie cu două grade Celsius în anumite regiuni ale țării.
„De altfel, chiar începutul de an, respectiv luna ianuarie, a doborât un record în acest sens, ea fiind declarată drept cea mai caldă lună de iarnă de când se efectuează măsurători meteorologice ale temperaturii aerului în România”, a declarat Korodi, exemplificând că, în data de 21 ianuarie 2007, la stația Miercurea-Ciuc, termometrele arătau 11,9 grade Celsius, iar trei zile mai târziu, la Constanța se înregistrau 18,3 grade Celsius.
Korodi a mai spus că, potrivit specialiștilor, vara anului 2007 este comparabilă ca intensitate cu cea din 1946, cu precizarea că, din punct de vedere al persistenței caniculei, 2007 a fost mult mai acut, la valorite termice mari adăugându-se și numǎrul record de zile consecutive caniculare.
Ministrul a mai amintit și de secta prelungită care a afectat România în anul care a trecut, una dintre cele mai puternice care s-au manifestat pe teritoriul țării noastre în ultimii 60 de ani, cele mai afectate județe fiind Vaslui, Botoșani, Iași, Galați, Bacău, Neamț, Vrancea, Buzău, Călărași, Constanța, Ialomița, Vâlcea, Tulcea și Prahova.
Pentru contracararea acestor fenomene, Ministerul Mediului a solicitat Administrației Naționale Apele Române și Hidroelectrica să rețină apă în acumulări, să o utilizeze rațional și să verifice Planurilor Bazinale de restricții și Regulamentele de exploatare la ape mici, pentru gestionarea corespunzatoare a fenomenului de secetă.
De la seceta severă s-a trecut la inundații, provocate și de recordurile de precipitații căzute în intervale scurte de timp, cum a fost zona municipiului Tecuci, unde s-au înregistrat 180 de litri pe metrul pătrat în 12 ore
În urma inundațiilor au fost avariate 188 de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, în principal consolidări și apărări de mal, regularizări ale cursurilor de apă, dar și diguri de apărare ale localităților (în bazinul hidrografic Bârlad).
Ministrul a mai spus că, în anul 2007, au fost emise de către Administrația Națională de Meteorologie și Institutul Național de Hidrologie 83 de avertizări meteorologice și hidrologice, precum și 693 avertizări de tip „nowcasting” pentru fenomene meteorologice imediate.
„Chiar dacă anul 2008 se anunță un an normal din punct de vedere meteorologic, Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență și-a stabilit deja direcțiile de acțiune pentru acest an”, a mai spus Korodi.
În acest sens, a amintit verificarea, prin sondaj, a modului în care au fost realizate măsurile preventive la nivelul localităților, verificarea modului în care au fost realizate măsurile stabilite în urma acțiunii de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, desfășurată în perioada 4 septembrie – 30 noiembrie 2007 cu termen de finalizare în trimestrul întâi din 2008.
De asemenea, va fi organizat un exercițiu comun de simulare a inundațiilor în zona de interes comun cu Republica Ungară, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic, a modului de intervenție coordonat, precum și pentru realizarea unui schimb de experiență privind gestionarea situațiilor de urgență.