Aproximativ 300 de primari, consilieri locali și județeni, dar și oameni de afaceri au participat ieri la dezbaterea cu tema „Modernizare, dezvoltare, descentralizare. Administrația locală vorbește”, organizată la inițiativa Consiliului Județean Suceava în sala Teatrului Municipal „Matei Vișniec”. Dezbaterea moderată de Irina Păcuraru l-a avut ca invitat principal pe președintele României, Klaus Iohannis, alături de care a fost prezent președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur. În discursul său de la începutul dezbaterii, șeful statului a ținut să precizeze că a venit la Suceava deoarece vrea să afle direct de la aleșii locali nemulțumirile lor și greutățile cu care se confruntă în actul administrativ. Temele la care președintele României a făcut referire în mod special au fost regionalizarea și descentralizarea, infrastructura din zona Moldovei, resursele aflate la dispoziția administrațiilor locale, dar și dezvoltarea agriculturii și a satului românesc.
Șeful statului consideră că fără descentralizare nu va exista dezvoltare
Pentru început, șeful statului a subliniat faptul că administrația publică trebuie reformată, Klaus Iohannis solicitându-le aleșilor locali suceveni să-i spună greutățile pe care le au, dar și cum văd ei descentralizarea și modernizarea administrației. „În ultimii ani s-a încercat identificarea unor soluții care, de cele mai multe ori, fie au fost abandonate, fie aplicate parțial. S-a vorbit mult despre regionalizare, despre descentralizare, despre deconcentrarea instituțiilor publice. Rezultatele eforturilor de transformare a administrației publice locale s-au materializat în numeroase propuneri de legi, modificări peste modificări, decizii luate azi și anulate mâine, planuri și strategii care au încăput cu greu în sertarele instituțiilor de la București, iar astăzi sunt tot acolo, probabil neatinse. Cu o astfel de abordare, așa cum era de așteptat, nu am obținut mare lucru”, a arătat Klaus Iohannis. Președintele României a precizat că una dintre cauzele pentru care s-a ajuns în această situație este și succesiunea rapidă a guvernanților care, odată ajunși la putere, „s-au grăbit, chipurile”, să reformeze. Iohannis a spus că după plecarea unui Guvern au venit alți guvernanți, ”și această tristă poveste a tot continuat”.
Șeful statului a precizat că acum câțiva ani s-au pornit „cu mult avânt” discuțiile despre regionalizare și descentralizare, vorbindu-se chiar și despre o reorganizare administrativ-teritorială, însă din toată dezbaterea nu s-a ales nimic. „Viziunea simplificatoare a unora dintre cei implicați și, mai ales, înțelegerea greșită că regionalizarea și descentralizarea nu sunt altceva decât împărțirea influențelor politice au condus la acest eșec previzibil. Dacă vă amintiți bine, subiectele principale, care au și blocat dezbaterea, au fost numărul regiunilor, alegerea structurilor de conducere regionale și plasarea capitalelor de regiune. Cu alte cuvinte, politica celui mai tare, o luptă de orgolii și de interese de multe ori mărunte, o confruntare despre cine și cum își adjudecă beneficiile politice”, a declarat Klaus Iohannis. El a adăugat că de câteva luni, „nu surprinzător”, au reînceput discuțiile despre o nouă reformă în privința descentralizării și regionalizării, însă a atras atenția că nici în acest moment nu există o analiză realistă asupra nevoilor și consecințelor descentralizării în România. ”O parte dintre inițiativele recente au născut controverse și, tocmai de aceea, sper ca guvernanții să se folosească cu înțelepciune de învățămintele trecutului și să nu introducă o discriminare între autoritățile publice locale. Însă o spun apăsat: fără descentralizare nu va exista dezvoltare. De aceea, sper că nu vom asista iarăși la un nou început fără nici o finalitate și, mai ales, sper că nu vor fi făcute aceleași greșeli, pentru că politica celui mai puternic pur și simplu nu mai merge”, a mai declarat șeful statului. Klaus Iohannis a spus că aleșii locali știu cel mai bine că nu toate nevoile unui județ pot fi gestionate de la nivel central.
Iohannis: „Trebuie să eliminăm trântorii și șpăgarii din sistem, altfel nu vom progresa”
În aceste condiții, Iohannis a declarat că regionalizarea și descentralizarea reprezintă un amplu proces de transfer structural de servicii publice, competențe, fonduri publice din subordinea autorităților centrale către cele locale. Klaus Iohannis a subliniat că obiectivul principal al descentralizării trebuie să fie reducerea decalajelor de dezvoltare și un efect de antrenare a întregii economii.
Șeful statului a subliniat că regionalizarea și descentralizarea trebuie să urmărească două obiective principale, dezvoltarea economică și eficiența administrativă. Iohannis a spus că regionalizarea „nu-i bună la nimic” dacă nu produce dezvoltare economică și dacă nu oferă cetățenilor sentimentul că administrația a devenit mai simplă pentru ei. Klaus Iohannis a subliniat că regionalizarea trebuie să simplifice și procedurile de atragere a fondurilor europene, pentru ca primarii să fie mai motivați să depună proiecte de finanțare. „Cum să convingem primarii din comune să aplice pentru fonduri europene dacă a doua zi îi punem pe drumuri să umble sute și sute de kilometri după avize. Nu putem să funcționăm așa. Că sunt unii cărora le place fiindcă sunt beneficiari ai acestor demersuri, trebuie să-i eliminăm, trebuie să eliminăm trântorii și șpăgarii din sistem, altfel nu vom progresa”, a mai spus Iohannis.
Șeful statului consideră că PNDL a împărțit țara în două categorii: primari fericiți și primari nefericiți
Președintele României a făcut referire și la resursele de care dispun administrațiile locale, aducând în discuție în mod special banii alocați prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Klaus Iohannis le-a transmis aleșilor că toți au beneficiat de fonduri publice sau europene, pentru diferite proiecte, cum ar fi construcția sau reabilitarea de spitale, dispensare, școli sau drumuri, în ultimii ani, multe dintre aceste obiective fiind realizate prin PNDL. „Și în ciuda beneficiilor certe, programul a avut aproape întotdeauna o mare problemă de transparență, a împărțit țara în două categorii: primari fericiți și primari nefericiți, beneficiari ai programului sau eliminați de pe lista programului, de multe ori din criterii politice”, a ținut să precizeze Klaus Iohannis. El a arătat că în funcție de partidul din care fac parte, care a fost fie la putere, fie în opoziție, primarii s-au numărat ori printre cei fericiți, ori printre cei nefericiți. „Din acest motiv putem fi cu toții de acord că este timpul să conștientizăm faptul că avem nevoie de politici coerente și responsabile, care să transcendă culoarea politică, și că s-a înțeles faptul că toate măsurile adoptate se răsfrâng, înainte de toate, asupra milioanelor de români”, consideră șeful statului.
Modernizarea drumului Suceava – Iași și construcția unui nou terminal la aeroport, unele din principalele probleme aduse în atenția președintelui
După discursul de început, șeful statului a subliniat că își dorește să afle de la aleșii locali problemele pe care le au, pentru a-i susține pe aceștia în demersurile lor de rezolvare.
Astfel, președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, a vorbit în special despre necesitatea unei autostrăzi, despre majorările salariale date de Guvern care consumă resursele destinate investițiilor, despre monopolurile marilor companii care pun pe butuci micile firme sau despre casele de cultură ale sindicatelor care ar trebui modernizate într-un parteneriat cu primăriile. Făcând referire la fondurile pentru salarii, Flutur a spus că alocările bugetare sunt insuficiente, motiv pentru care sunt unele instituții care au bani în fondul de salarii doar până în luna august a acestui an.
„Fondurile pentru creșterea de salarii ne sunt asigurate doar 46%. Vorbesc de o creștere de la 92 de milioane de lei la 136 de milioane la salariile din instituțiile Consiliului Județean și trebuiau să vină sume defalcate din TVA, și toate acestea pe măsura acestor majorări. Nu au venit. Am tăiat de la ce puteam face investiții, ca să supraviețuim. Nu este în regulă, te condamnă la subdezvoltare și mai tare. Facem descentralizare cu resurse, dacă nu, domnule președinte, trebuie găsită soluția unor sume care să vină la bugetele locale și din redevențe și din altceva”, a afirmat Flutur.
Administratorul județului, Irina Vasilciuc, a ridicat problema blocajului care a apărut la promovarea unor proiecte cu fonduri europene cauzat de nearmonizarea legislației naționale cu ghidurile solicitantului. Irina Vasilciuc a dat ca exemplu proiectul de modernizare a drumului care leagă Suceava de Iași, promovat de cele două consilii județene, prin care se dorește reabilitarea acestui tronson pe o porțiune de 167 de kilometri, valoarea investiției fiind de 75 de milioane de euro. Legat de acest subiect, președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a explicat că blocajul apare din cauza faptului că podețele sunt ale administrației județene, în timp ce terenul pe care este piciorul podului aparține Companiei Apele Române. Flutur consideră că o astfel de situație este absurdă, motiv pentru care a solicitat ca această problemă să fie rezolvată.
Primarul Sucevei, Ion Lungu, a vorbit despre problemele legate de absorbția banilor europeni destinați reabilitării termice a blocurilor, arătând că programul este nefuncțional din cauză că ghidul solicitantului nu a fost conceput corect. Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat și viceprimarul Sucevei Lucian Harșovschi, care a adus în prim plan problemele legate de angajarea unui credit pentru realizarea unui nou terminal la aeroportul de la Salcea. Harșovschi a spus că CJ Suceava a găsit soluții pentru finanțarea investiției, printr-un credit bancar, însă totul este blocat la nivelul Ministerului de Finanțe. El a explicat că împrumuturile masive făcute de administrația centrală blochează creditele pentru administrațiile județene, pe motiv că se iese din limita de deficit bugetar.
La rândul său, vicepreședintele CJ Suceava Viorel Seredenciuc a vorbit despre necesitatea unor investiții pentru prevenirea inundațiilor, apoi primarul de Putna, Gheorghe Coroamă, a vorbit despre desființarea infrastructurii feroviare din zonă în urmă cu câțiva ani, în timp ce primarul de Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, a spus că își dorește găsirea unor soluții pentru scoaterea traficului greu din stațiunile turistice montane. În același timp, primarul din Horodnic de Sus, Petrică Luță, i-a sesizat șefului statului problema stării deplorabile în care se află un oficiu poștal din comună, care arată ca după bombardament, primarul din Fântânele, Vasile Hâj, a semnalat problema apărută în urma reorganizării posturilor de poliție prin care s-a ajuns în situația ca în această comună să nu mai existe polițiști, primarul din Liteni, Tomiță Onisii, a atras atenția asupra situației în care se află orașele mici, nou înființate, care nu au beneficiat de fonduri europene nici în exercițiul financiar trecut și riscă să nu beneficieze nici în momentul de față, iar primarul din Rădășeni, Neculai Perju, a solicitat urgentarea finanțării cadastrului general al României, atrăgând atenția că fermierii riscă să nu mai primească subvenții începând de anul viitor dacă nu au terenurile intabulate. Primarul din Adâncata, Viorel Cucu, a vorbit despre problemele legate de obținerea avizelor de la Drumurile Naționale și de la Ministerul Culturii, dar și de obligativitatea de a face unele investiții din fonduri proprii care ulterior sunt transferate către Delgaz. O intervenție aplaudată a avut-o și consilierul local Adrian Arămescu, care a precizat că vorbește în calitate de simplu cetățean, el rugându-l pe șeful statului să retragă toate legile „care au îmbolnăvit societatea românească”. Adrian Arămescu a precizat că pentru o descentralizare eficientă este nevoie de organizare și muncă, dar și că, din nefericire, în România a fost încurajată nemunca.
Iohannis consideră că toate guvernele acționează ca pompierii, însă este nevoie de politici publice integrate
În răspunsurile sale, șeful statului, Klaus Iohannis, a arătat că multe dintre problemele ridicate sunt cunoscute, subliniind că soluțiile trebuie să fie integratoare pe termen lung și nu pompieristice, așa cum au făcut toate guvernele, inclusiv al său. El a arătat că toți cei care au legătură cu administrația știu aceste probleme, însă ceea ce se așteaptă sunt soluțiile. „Am observat cum reacționează guvernele, și guvernul lor, și guvernul meu, și ăsta. Toți fac la fel. Încep să guverneze ca pompierii. Apare o problemă punctuală și strigă media că în cutare loc s-a întâmplat ceva, se duc toți acolo și încearcă să rezolve problema. Pe urmă, strigă televizorul că undeva o chestiune nu funcționează, merg toți acolo și încearcă să o rezolve. Este și acesta un fel de a guverna, doar că este foarte ineficient. Ceea ce lipsește încă la noi sunt soluții integratoare și plan pe termen un pic mai lung”, a arătat Klaus Iohannis.
Președintele României consideră că politicienii trebuie să fie făcuți să înțeleagă faptul că România nu mai are nevoie de „rezolvitor” de probleme punctuale, ci de politici publice care abordează problemele într-un mod integrat. „Deocamdată văd că sunt din ce în ce mai mulți politicieni, și la București, și în administrațiile locale, care își dau seama că de fapt asta ne trebuie. Iar ce s-a spus aici, eu am spus-o în campanie, și nu am devenit foarte popular prin asta, dar cred în asta, ca să trăim bine, trebuie să muncim bine. Și ca să muncim bine, trebuie să avem conducători care ne creează condițiile să muncim bine”, a mai spus șeful statului.
Klaus Iohannis a făcut referire și la serviciile publice de care trebuie să beneficieze cetățenii, cum ar fi cele poștale sau poliția, subliniind că acestea nu trebuie să dispară. „Va trebui foarte, foarte bine judecat la nivel de Guvern cum se abordează aceste chestiuni, fiindcă, după părerea mea, este inadmisibil ca în comunitățile locale să dispară aceste servicii publice. Va trebui să găsim căi pentru a evita dispariția acestora, mai ales că în mediul rural trăiesc, procentual, mai mulți oameni în vârstă decât în mediul urban și chiar ei au cea mai multă nevoie de aceste servicii publice”, a menționat Iohannis.
Iohannis: Problema cadastrului este critică pentru că fermierii riscă să nu mai primească subvenții
El a făcut referire și la problema cadastrului general în România, despre care a precizat că este „una critică”, având în vedere că fermierii riscă să nu mai primească subvenții dacă nu au terenurile intabulate. Klaus Iohannis și-a exprimat speranța că actualul Guvern va înțelege importanța acestei probleme și va aloca fonduri pentru realizarea cadastrului. „Dacă nu se rezolvă problema cadastrului, din 2018 nu veți mai primi subvenții, pur și simplu. Acolo unde nu există cadastru, nu se va mai putea subvenționa agricultura. Este păcat că s-a ajuns în acest punct, fiindcă problema este cunoscută de mult și, după părerea mea, implicarea guvernelor succesive a fost suboptimală” , a precizat Klaus Iohannis. El a spus că a discutat despre această problemă cu toate guvernele pe care le-a întâlnit ca președinte, toți au promis că o vor rezolva, însă în realitate „toți au făcut zero sau aproape de zero”. Iohannis le-a transmis primarilor să prezinte gravitatea situației prin nerealizarea cadastrului general în toate ședințele asociațiilor de comune, orașe sau municipii.
Șeful statului după ce Ion Lungu i-a prezentat problema parcului Șipote: Statul funcționează după arhitectura din ‘68
Klaus Iohannis a răspuns punctual și la o problemă ridicată de primarul Sucevei, Ion Lungu, edilul precizând că municipalitatea a pierdut fonduri importante pentru dezvoltare și modernizare din cauza lipsei descentralizării. Ion Lungu a spus că primăria a pierdut fonduri pe motiv că anumite active nu erau în proprietatea municipalității, ci în cea a statului. El a făcut referire în mod special la o sumă de 13 milioane de euro pe care primăria a pierdut-o atunci când s-a implementat proiectul de modernizare a Cetății de Scaun. Ion Lungu a spus că banii puteau fi folosiți pentru modernizarea și reabilitarea parcului Șipote, însă terenul nu este al municipalității, ci al Romsilva.
Ca răspuns, Klaus Iohannis a spus că astfel de probleme apar deoarece administrația din România funcționează, în principiu, „după arhitectura din ‘68”. El a arătat că după Revoluția din 1989, administrația locală s-a schimbat foarte repede, în timp ce statul central a rămas cu mult în urmă. „Deci, instituțiile centrale ale statului au rămas nu puțin, ci profund ancorate în trecutul statului dinainte de Revoluție. Și vreau să spun că există o tendință a administratorilor locali, primari, consilii locale, președinți de consilii județene, consilieri județeni, să facă dezvoltare locală. Doar că, de foarte multe ori, locul în care s-ar putea face dezvoltare este, culmea, nu al comunității, ci al statului. Or, acest lucru, la un moment, va trebui să îl clarificăm și să îl rezolvăm”, a afirmat președintele României.
Klaus Iohannis consideră că multe instituții ale statului funcționează după legi învechite, dând exemplul Apelor Române, al ANIF sau al Romsilva. ”În nici una dintre aceste chestiuni nu a fost consultată administrația locală și este păcat. Și este o evoluție pe care am putut să o constat în ultimele decenii, o evoluție foarte proastă. Cei de la Guvern sau administrația centrală au impresia că devin de la an la an mai deștepți și nu consultă administrațiile locale”, a precizat șefului statului, care a adăugat că în anii ‘90 administrațiile locale erau consultate la adoptarea tuturor legilor care le vizau direct, iar în momentul de față „majoritatea problemelor nu se mai discută nici măcar cu cei implicați de la centru”.
Făcând referire la problema semnalată de președintele CJ Suceava cu privire la nealocarea de la nivel central a tuturor sumelor necesare acoperirii creșterilor salariale, Klaus Iohannis a spus că în această privință nu s-a procedat în mod corect. Întrebat cum consideră faptul că nu există finanțări pentru majorările salariale, iar administrațiile locale trebuie să suporte diferențele neacoperite din alocările de la nivel central, șeful statului a spus că întreaga situație a fost „prost gândită”. Klaus Iohannis a arătat că este imposibil să faci o descentralizare numai cu sarcini, fără să se facă descentralizarea și pe bugetele aferente.
Iohannis consideră că România are nevoie de partide puternice care să vină cu oameni dedicați și specialiști
În finalul întâlnirii, Klaus Iohannis le-a mulțumit aleșilor locali pentru problemele semnalate, declarând că dacă cele mai multe dintre acestea sunt deja cunoscute, ceea ce lipsește pentru rezolvarea lor este „o clasă politică care să-și înțeleagă un pic altfel rolul”. Iohannis a spus că România are nevoie de partide puternice, care însă să vină în fața cetățenilor cu oameni dedicați și specialiști. „Părerea mea e că a trecut vremea când politicienii umblau prin sate, promiteau bani la toți, plecau la centru și asta a fost. Avem nevoie de politicieni mulți, nu puțini, avem nevoie de mulți politicieni care să vină cu soluții, fiecare în domeniul în care se pricepe. Asta am înțeles eu când am spus că e nevoie de modernizarea partidelor politice. Este nevoie de oameni care se dedică muncii lor și pot să vă spun că sunt din ce în ce mai mulți, dar este nevoie și de modernizare, și mă gândesc aici și în circuitul decizional guvernamental, iar în circuitul decizional intern de mult mai multă transparență”, consideră șeful statului. El a subliniat că atunci când politicienii vor avea curajul să ia toate deciziile la vedere și să vină cu politici curajoase, care ajută toată țara, „și nu clientelare”, doar în acel moment se va putea spune că există o clasă politică modernizată. „Cu cât mai repede, cu atât mai bine, iar rolul dumneavoastră este extrem de important. Nu plecați de aici cu impresia că nu contați, pentru că dumneavoastră contați, mai ales primarii. Eu vă încurajez să mergeți mai departe. Și eu am avut o parte de carieră în administrația locală. Îmi amintesc de câte ori mi s-a părut că lucrurile merg prost și totuși am continuat, așa cum vă încurajez și pe dumneavoastră. Și dacă uneori pare bine și câteodată mai rău, mergeți înainte, reprezentați oamenii din comunitățile dumneavoastră și e bine să o faceți în forță. Vă doresc mult succes”, a fost mesajul de final al președintelui României.
La ieșirea de la dezbatere un sucevean i-a transmis lui Klaus Iohannis că ar putea să fie Carol I
La finalul dezbaterii cu aleșii locali, președintele României a ieșit în fața Teatrului „Matei Vișniec”, acolo unde a fost întâmpinat cu aplauze de mai mulți suceveni prezenți în zonă. După o scurtă declarație de presă, Klaus Iohannis s-a îndreptat către o parte dintre cei care au venit să-l vadă, pentru a le strânge mâna. Unii dintre cei cu care a dat mâna i-au solicitat audiențe șefului statului, în timp ce un altul a ținut să-l întrebe dacă mai sunt șanse ca România să obțină datoriile pe care le are de recuperat de la Germania. Suceveanul respectiv a ținut să-i spună președintelui că dacă ar rezolva această problemă ar putea să fie considerat un nou Carol I al României.
După Suceava, Klaus Iohannis a vizitat mănăstirile Voroneț, unde a luat masa cu măicuțele, și Dragomirna.
