Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat, marți, la Miercurea Ciuc, că UDMR nu putea acepta un nou blocaj în privința Legii educației și a apreciat că argumentele aduse de unii parlamentari PSD din Transilvania după depunerea moțiunii de cenzură sunt „de-a dreptul revoltătoare”.
Kelemen a spus, într-o conferință de presă, că, în opinia sa, în această perioadă este nevoie de solidaritate în coaliția guvernamentală, dar și în ceea ce privește continuarea reformelor Executivului, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Avem nevoie de solidaritate în ceea ce privește aceste reforme mult discutate și dezbătute în presă și nu numai. Eu cred că Legea educației, în forma asumată, nu numai că a fost votată într-o Cameră, dar marea majoritate a amendamentelor depuse și acceptate au fost discutate în Senat. Noi nu am putut accepta un blocaj în continuare în ceea ce privește Legea educației naționale, de aceea am spus că asumarea răspunderii este singura posibilitate de a aproba acest proiect de lege încă în acest an”, a afirmat Kelemen.
Ministrul Culturii a spus că UDMR nu crede că se pune „vreun moment” problema oportunității, legalității și constituționalității acestei legi, după cum afirmă reprezentanții opoziției.
„Sigur, la fel de consituțional este instrumentul opoziției de a depune o moțiune de cenzură. Dar argumentele aduse după depunerea moțiunii de cenzură, mai ales din partea unor parlamentari PSD din Transilvania, sunt de-a dreptul revoltătoare când ei vorbesc de o lege antiromânească, antinațională. Mai sunt parlamentari în opoziție care vor să se întoarcă la începutul anilor ’90 și, dacă s-ar putea, chiar în secolul al XIX-lea. Nu se poate. De aceea, moțiunea de cenzură nu are nicio șansă să treacă, nu va trece”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit acestuia, cel mai probabil dezbaterea moțiunii de cenzură pe Legea educației va avea loc săptămâna viitoare.
„Eu sunt convins că și Curtea Constituțională va spune că această asumare este constituțională, nu există nicio problemă de constituționalitate din punctul nostru de vedere. Cei care nu sunt de acord cu această lege pun în centrul contestației faptul că Geografia și Istoria se învață în limba maternă și limba română se va învăța după manuale speciale în școlile cu predare în limba minorităților. Nu sunt argumente serioase, sunt argumente de tip naționalist și ne aruncă înapoi în timp”, a adăugat ministrul Culturii.
Acesta a adresat reprezentanților opoziției care contestă anumite aspecte din Legea educației o întrebare, respectiv „unde au fost anul trecut, când PSD la guvernare a acceptat aceste propuneri, când ministrul Educației era o doamnă respectabilă din PSD, doamna ministru Andronescu, și aceste propuneri au fost acceptate anul trecut de PSD?”.
El s-a întrebat apoi dacă „PSD a fost sincer atunci sau este sincer acum”.
În opinia lui Kelemen Hunor, predarea Istoriei și a Georgrafiei, la fel ca predarea Limbii române după manuale speciale destinate minorităților, „nu reprezintă o găselniță a politicienilor, și este o solicitare a comunității, a părinților, în folosul copiilor”.
Președintele Comisiei de învățământ din Senat, Mihail Hărdău, a declarat că orice activitate privind Legea educației a fost întreruptă de comisia de învățământ a Senatului, astfel că declarațiile prin care sunt precizate termene privind finalizarea raportului nu se justifică și pot fi încadrate la fantezii politicianiste.
„Având în vedere asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul Legii educației naționale, cât și așteptarea deciziei Curții Constituționale a României, Comisia pentru învățământ a întrerupt orice activitate pe acest proiect. În consecință, declarațiile din presă prin care sunt precizate termene privind finalizarea raportului în Comisia din Senat în perioada imediat următoare sunt premature, nu se justifică și pot fi încadrate la fantezii politicianiste”, se arată într-un comunicat semnat de Mihail Hărdău, remis marți agenției MEDIAFAX.
PNL și PSD au depus la Parlament o nouă moțiune de cenzură, inițiată ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe Legea educației, având 22 de pagini și fiind semnată de 137 de parlamentari.
Birourile Permanente ale celor două Camere urmează să stabilească un calendar pentru dezbaterea moțiunii de cenzură.
