Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, consideră că statul român trebuie să ia o decizie în legătură cu proiectul Roșia Montană – „da sau ba”, menționând că statul ar fi fost corect, în 2000-2001, dacă ar fi spus: „Da, v-am dat licență, începeți lucrările” sau „Mergeți acasă”.
Kelemen Hunor, care este și liderul UDMR, a declarat, vineri, la Zăbala (județul Covasna), răspunzând unor întrebări ale jurnaliștilor, că UDMR nu a formulat o poziție cu privire la proiectul Roșia Montană, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Nu am luat nicio decizie fiindcă în Uniune acest subiect nu a fost discutat și nu am considerat că este necesară o astfel de discuție și o poziție oficială”, a spus Kelemen, adăugând că în cadrul Uniunii părerile sunt împărțite.
Potrivit lui Kelemen, Comisia Națională de Arheologie a votat în unanimitate pentru descărcarea de sarcină arheologică, cu „condiții foarte stricte”.
Kelemen a subliniat că nu poate să nu țină cont de părerea specialiștilor, ca ministru, și că procedura încă nu este finalizată.
„Acum nu mai vorbesc în calitate de ministru, deoarece nu pot să fac o astfel de apreciere a unui proiect important doar din această calitate”, a precizat liderul UDMR.
El a subliniat că statul român trebuie să ia o decizie în legătură cu acest proiect.
„Dacă nu avem nevoie de un investitor, statul român trebuie să spună: «Mergeți acasă». Dacă ai dat o licență de exploatare minieră, atunci trebuie să ții cont de acea decizie”, a afirmat Kelemen Hunor.
Potrivit acestuia, statul român „ar fi fost corect”, în 2000-2001, dacă ar fi spus: „Da, v-am dat licență, începeți lucrările”, respectând niște condiții „absolut necesare”, sau ar fi trebuit să spună: „Mergeți acasă”.
„În niciun stat european, cu astfel de chestiuni nu se joacă 11 ani. Statul român trebuie să ia o decizie: da sau ba. Nu este de acceptat să ții aici investitori 11 ani și să nu spui nimic. Din acest punct de vedere, responsabilitatea este a tuturor guvernelor de după 2000, care nu au dat un răspuns. De aceea sunt convins că, indiferent ce decizie va lua Guvernul, procedura fiind la început, acea decizie va fi atacată, ori de unii, ori de alții. Important este ca, indiferent de ce decizie luăm, trebuie să oferim ceva oamenilor de acolo, dar să îi trimitem să culeagă fructe de pădure și să aștepte să vină turiștii e cam puțin, e nevoie de un pic mai mult”, a conchis el.
Direcția Județeană pentru Cultură Alba a emis, joi, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă „Masivul Cârnic, Roșia Montană, România – proiectul minier Roșia Montană”.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotărârii din 12 iulie a Comisiei Naționale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă „Masivul Cârnic, Roșia Montană, România – proiectul minier Roșia Montană”.
„Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea și valorificarea moștenirii arheologice și arhitectonice de la Roșia Montană”, se arăta în comunicatul citat, precizându-se că ministrul Culturii și Patrimoniului Național, Kelemen Hunor, a inițiat un plan de acțiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice și monumente arhitectonice.
Planul are ca obiectiv salvarea și punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice și arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificație istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monulești, care vor fi cercetate, restaurate și deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale și moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localității revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.
Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiți la Roșia Montană pentru lucrările de conservare și punere în valoare a patrimoniului arheologic și arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde înființarea unei comisii speciale – din care vor face parte experți independenți – care va monitoriza și va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situația în care se vor face descoperiri importante, scria în comunicatul Ministerului Culturii.
„Este o procedură legală care a respectat toate etapele necesare. Nu pot oferi mai multe detalii. În momentul în care se va parcurge o nouă etapă, atunci voi oferi alte informații. Avizul înseamnă salvarea a circa 80 la sută din patrimoniul cultural construit și respectă criteriile privind salvarea patrimoniului național. Urmează, dacă va fi cazul, scoaterea de pe lista monumentelor istorice a unei părți a masivului Cârnic”, a declarat, joi seară, la Cluj, Kelemen Hunor, întrebat despre certificatul de descărcare de sarcină arheologică.
Roșia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roșia Montană, din Munții Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.
Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deține 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acțiuni, prin firma Minvest Deva, iar alți acționari cumulează 0,23% din titluri.
