Pentru că așa a vrut ciocanul unui judecător, Direcția Silvică Suceava trebuie să sisteze lucrările de exploatare a masei lemnoase de pe cele 192. 000 de hectare de pădure revendicate, fără succes până în prezent, de Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina. Hotărârea aparține Tribunalului Suceava, după ce Judecătoria fusese de altă părere. Primul silvicultor al județului, Sorin Popescu, a spus că juriștii instituției vor studia cu atenție decizia Tribunalului și dacă va exista posibilitatea, aceasta va fi atacată.
Domnul Popescu a arătat că hotărârea Justiției îi va lăsa pe mulți agenți economici fără front de lucru, iar pe unii dintre locuitorii satelor, comunelor, devenite orașe la apel de seară, și orașelor transformate de edili incompetenți în comune, fără lemn de foc. Directorul Direcției Silvice a adăugat că: „Noi va trebui în continuare să asigurăm paza și întreținerea acestei suprafețe de pădure fără să încasăm nimic, ceea ce presupune cheltuieli foarte mari”.
Voi spune acum pentru a miliarda oară că Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina este o fundație privată care n-are nici o legătură cu fundația care a funcționat până la venirea comuniștilor la putere, organism care era alcătuit din reprezentanți ai Bisericii și ai unor instituții ale Statului (deci, era format din funcții și nu din nume) și care, într-adevăr, a avut în proprietate 192.000 de hectare de pădure. Comisia Județeană de Fond Funciar, alcătuită din persoane care vor să doarmă acasă tot restul vieții lor și nu și pe patul de pușcărie, a respins cererea de retrocedare formulată de fundația privată. De miliarde și de miliarde de ori oficialitățile județului le-au explicat persoanelor fizice din fundația privată și celor care roiesc în jurul lor, ca niște adevărate grupuri de interese nelegitime, că dacă vor pădure, atunci să organizeze fundația după modelul celei care a funcționat până la sfârșitul anilor ’40. Prin diferite inginerii judiciare, la care și-au dat concursul notari și judecători, Fondul Bisericesc de rit nou (care, repet, pentru a fi limpede înțeles, n-are nici o legătură cu vechea fundație) a obținut documente care demonstrează contrariul.
În aplauzele puternice ale Monicăi Macovei și ale lui Traian Băsescu electoratul salută și el trecerea Justiției de partea poporului. Justiția este din ce în ce mai independentă. Din păcate, uneori, independența aceasta se traduce prin lipsa de dependență față de bunul simț și față de profesionalism. Ne bucurăm că Justiția este oarbă, dar aceasta s-a demonstrat că poate fi și bătută în cap sau cu obrazul cu gros sau cu gândul în altă parte decât la o judecată corectă.
Ce mai la deal la vale prin pădurile județului: Justiția înseamnă niște oameni care pot fi și slab pregătiți, proști, corupți sau manfișiști. Pe de altă parte, justițiabilii, oameni fiind, sînt supuși și ei greșelii. Numai că ei greșesc pe salarii foarte mari și pe spatele unor oameni care muncesc la pădure, din greu, ca să aibă cu ce-și plăti impozitele pentru ca angajații din Justiție să-și poată primi la timp banii.
