Un jurnal cuprinzând toate operațiunile militare desfășurate în perioada 16-21 decembrie 1989 la Timișoara a fost depus la dosarul în care generalii Stănculescu și Chițac sunt judecați pentru genocid.
Președintele Asociației „21 Decembrie”, Doru Mărieș, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că acest document a fost depus la dosarul aflat pe rolul instanței supreme. Mărieș nu a putut însă să dea detalii despre document, susținând că nu a avut, deocamdată, acces la el.
„Nu putem decât să presupunem ce conține”, a declarat, la rândul său, și avocatul Liliana Poenaru, cel care apără revoluționarii deveniți părți civile în dosar.
Ea s-a declarat circumspectă și în privința autenticității documentului, anunțând că a solicitat deja instanței să-i pună la dispoziție documentul prin care jurnalul a fost desecretizat.
„Este un document ce a stat la secret 18 ani și care, dintr-o dată, este făcut public. De ce acum și nu după 50 de ani, așa cum spune legea?”, s-a întrebat Poenaru.
Pe de altă parte, avocatul Alice Drăghici, apărătorul generalului în rezervă Victor Athanasie Stănculescu în procesul ajuns, în recurs, la completul de nouă judecători al instanței supreme, a declarat, pentru MEDIAFAX, că a depus la dosar Jurnalul operațiunilor de luptă din perioada 16-21 decembrie, document pentru care a cerut desecretizarea.
Avocatul a spus că documentul – unul voluminos, de mai multe sute de pagini – relevă numeroase informații noi despre Revoluția de la Timișoara, între care faptul că, printre trupele armatei, erau și ofițeri USLA (Unitatea Specialǎ de Luptǎ Antiteroristă) sau persoane neidentificate îmbrăcate în echipamente de luptă sofisticate.
„Nu înțeleg de ce nu a cerut Parchetul desecretizarea acestor documente, pentru că ele relevă un volum mare de informații”, a mai spus Drăghici.
De asemenea, Alice Drăghici a mai spus că jurnalul operațiunilor de luptă arată că situația era scăpată de sub control de puterea comunistă, fiind înregistrate numeroase ordine și dispoziții contradictorii.
Avocata a mai arătat că documentele desecretizare arată că armata română a fost retrasă în garnizoană încă din 20 decembrie.
Magistrații completului de nouă judecători al instanței supreme au amânat și luni dezbaterea recursului generalilor în rezervă Victor Athanasie Stănculescu și Mihai Chițac – condamnați la câte 15 ani de detenție în dosarul revoluției de la Timișoara din decembrie ’89. Motivul amânării a fost, potrivit avocatului Poenaru, tocmai depunerea Jurnalului la dosar.
„Până la termenul următor vom căuta să vedem ce este scris acolo și cu ce vine în plus respectivul document”, a mai spus Poenaru.
Instanța a stabilit un nou termen de judecată în acest dosar pentru 9 iunie.
În 4 aprilie 2007, un complet de trei judecători al instanței supreme a hotărât condamnarea la câte 15 ani de închisoare a celor doi generali în rezervă și degradarea militară a lor, pentru acuzațiile de omor deosebit de grav, în dosarul revoluției de la Timișoara. Cei doi au făcut recurs împotriva hotărârii de condamnare a lor.
Magistrații instanței supreme l-au condamnat pe Victor Athanasie Stănculescu la 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav și la cinci ani de interzicere a unor drepturi. Totodată, el a mai primit șapte ani și șase luni de detenție pentru tentativă la omor deosebit de grav, pedeapsa fiind asociată cu patru ani de interzicere a unor drepturi. Prin contopire, Stănculescu va executa pedeapsa cea mai grea, de 15 ani, la care se va adăuga și pedeapsa degradării militare.
Tot la 15 ani de detenție și cinci ani de interzicere a unor drepturi a fost condamnat și generalul Mihai Chițac, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav. La această pedeapsă s-a adăugat și cea privind degradarea militară.
Totodată, instanța a admis în parte plata de către cei doi, în solidaritate cu Ministrerul Apărării Naționale, de despăgubiri civile cerute de părțile civile din proces.
Instanța supremă a decis, în 4 aprilie, ca peste 200 de persoane să fie despăgubite în total cu mai mult de un milion de euro, în procesul revoluției de la Timișoara.
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis despăgubirea, în parte, a 74 de părți civile. Aceste persoane au primit în total aproximativ 700.000 de lei noi cu titul de daune morale, același cuantum fiind stabilit și cu titlu de daune materiale. Astfel, instanța a decis să despăgubească cele 74 de părți civile în total cu peste 1,5 milioane de lei noi.
În procesul revoluției de la Timișoara, magistrații Secției penale au decis despăgubirea, în totalitate, a 143 de părți civile, cu aproximativ 2,5 milioane de lei noi. Astfel, cele 143 de persoane au primit în total aproximativ 1,15 milioane de lei noi cu titul de daune morale, iar cu titlu de daune materiale a fost acordată o sumă similară.
Concret, valoarea despăgubirilor acordate de magistrați în procesul revoluției de la Timișoara este de aproximativ patru milioane de lei noi, adică peste un milion de euro, potrivit minutei de marți seară a magistraților care au judecat acest dosar.
În același dosar, magistrații Secției penale au respins acordarea de daune pentru peste 250 de persoane, instanța constatând că sumele au fost plătite de către partea responsabilă civilmente -Ministerul Apărării.
Pentru alte 50 de persoane, instanța a constatat că cererile de despăgubiri civile sunt nefondate sau inadmisibile. Cererile de despăgubiri pentru peste 70 de părți civile au fost respinse de magistrați ca tardive.
În 22 martie 2004, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis – la 14 ani de la revoluție – rejudecarea generalilor Victor Athanasie Stănculescu și Mihai Chițac, acuzați de reprimarea timișorenilor. Instanța supremă a motivat că nu a fost respectat dreptul la apărare, în 1999, atunci când cei doi au fost condamnați la câte 15 ani de detenție.
Cei doi au obținut rejudecarea după ce le-a fost admis, de către fostul procuror general al României, Joița Tănase, memoriul privind promovarea unui recurs în anulare. Fostul procuror general al României susținea că hotărârile Curții Supreme de Justiție prin care generalii Victor Athanasie Stănculescu și Mihai Chițac au fost condamnați, în 15 iulie 1999, la câte 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav și la câte opt ani de detenție pentru tentativă la omor deosebit de grav sunt netemeinice și nelegale.
Acțiunea judiciară favorabilă generalilor era motivată, printre altele, prin faptul că expertiza medico-legală psihiatică privitoare la inculpatul Victor Atanasie Stănculescu nu a fost efectuată în condițiile prevăzute de lege (deși internarea celui în cauză era obligatorie, acest lucru nu a fost respectat); actele de constatare a serviciilor medico-legale nu au fost examinate și avizate de Comisia de control și avizare a actelor medico-legale, iar actele medico-legale privitoare la Stănculescu nu au fost efectuate în condițiile prevăzute de lege.
În 2 noiembrie 2005, judecătorii instanței supreme au admis efectuarea unei expertize psihiatrice cu internare a lui Victor Athanasie Stănculescu, fapt ce a stârnit reacții negative din partea părților civile și vătămate prezente în sala de ședință, care au susținut că, după atâția ani de la producerea evenimentelor, o astfel de probă nu ar mai fi utilă.
În 30 ianuarie 2006, expertiza medico-legală efectuată lui Athanasie Stănculescu, la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București, la cererea instanței, arăta că generalul nu are tulburări de natură a-i modifica capacitatea psihică, situație în care acesta poate răspunde penal pentru faptele sale.
