Realizatorul spumoaselor articole de la rubrica „Colțul condeierului”, din Monitorul de Suceava, și-a susținut public teza de doctorat, pe tema “Pamfletul și tableta. Între jurnalism și literatură”. Astfel, cunoscutul scriitor și jurnalist ieșean Cătălin Mihuleac a devenit recent doctor în pamflet, meritele fiindu-i astfel recunoscute în mod oficial și de sistemul educațional. Deși este absolvent al Facultății de Geologie și Științe Economice, Cătălin Mihuleac a preferat să lase deoparte științele exacte, în favoarea artei scrisului, căruia i s-a dedicat trup și suflet.
“Am acordat principala atenție pamfletului, întrucât el rămâne cel mai răsfățat și mai spectaculos gen de opinie. O gazetă fără pamflete e o gazetă incompetentă, iar pamfletarul e asemenea unui buldozer, pentru care nu există temă tabu, pe care să n-o poată aborda, cu mijloacele sale”, declară Cătălin Mihuleac despre conținutul lucrării de doctorat.
“Frecventă este nu doar confuzia dintre pamflet și tabletă, ci și dintre acestea două, pe de o parte, și editorial – altă specie a publicisticii de opinie, pe de altă parte. Am stabilit diferențele dintre cele trei specii, constatând că tableta nu este eminamente critică, precum pamfletul, ba uneori poate fi chiar laudativă. Cât privește editorialul, el reprezintă punctul de vedere nu al unei singure persoane (ca în cazul pamfletului și tabletei), ci al întregului staff redacțional despre un eveniment de larg interes public, disecat la rece”, a explicat Mihuleac, vorbind despre lucrarea sa de doctorat, întocmită sub conducerea științifică a prof. univ. dr. Liviu Leonte.
Manipularea opiniei publice
Unul dintre capitolele forte ale tezei lui Cătălin Mihuleac îl reprezintă cel intitulat “1907 și 1989. Două mari manipulări ale opiniei publice prin intermediul presei”, în care este demonstrat modul în care pamfletele pot produce influențări ale opiniei publice din partea presei.
“Pentru istoria țării noastre, cea mai spectaculoasă mistificare pornită din presă este cea referitoare la răscoala țărănească din 1907, când ziarul Adevărul bătea monedă pe cifra eronată de 11.000 de morți, față de doar 419. Față de aceste cifre din 1907, Revoluția din 1989 revenea cu incredibilul bilanț de 60.000 de victime, urmare a acțiunii așa-zișilor teroriști. Practic, manipularea de la 1907 seamănă mult cu cea din revoluția anticomunistă din decembrie 1989”, a dat un exemplu Cătălin Mihuleac.
