Jumătate dintre cetățeni acordă note de la 1 la 5 instituțiilor din administrația publică locală, în privința rezolvării rapide a problemelor, iar peste 64% din populație consideră că profesionalismul funcționarilor publici este de note între 4 și 8, potrivit unui studiu prezentat marți.
Studiul privind fenomenul corupției în administrația publică locală arată, de asemenea, că peste 62% dintre cetățeni au dat note de la 4 la 8 în ceea ce privește organizarea instituțiilor. În același timp, peste 60% din populație acordă tot note de la 4 la 8 pentru implicarea autorităților publice locale în acțiuni dedicate cetățenilor.
Percepția populației diferă sensibil de cea a reprezentanților administrației publice locale.
De pildă, aceștia dau note între 8 și 10 pentru rezolvarea rapidă a problemelor cetățenilor și pentru profesionalismul funcționarilor publici.
Lucrurile stau la fel când vine vorba despre notele pentru politețea funcționarilor publici, care a primit între 4 și 8 de la peste 67% din populație, în timp ce peste 81% dintre reprezentanții administrației publice locale au notat tot în intervalul 8-10.
Discrepanțele se mențin la celelalte capitole luate în calcul de studiu.
Astfel, în privința interesului funcționarilor în a rezolva problemele cetățenilor, peste 44% din populație a dat note între 1 și 5, în timp ce peste 78% dintre reprezentanții administrației publice locale au acordat, o dată în plus, note de la 8 la 10.
Aceleași diferențe se înregistrează, potrivit studiului, între percepțiile celor două categorii cu privire la integritatea și disponibilitatea funcționarilor publici, la transparența instituțiilor și la comunicarea cu cetățenii. Toți acești „indicatori” au primit note proaste din partea cetățenilor, spre deosebire de cele ale branșei angajaților din administrația publică locală.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 4.522 de persoane din populația cu vârsta de peste 18 ani, respectiv pe unul de 9.823 de persoane din rândul angajaților și al reprezentanților autorităților publice locale.
Au fost intervievați, astfel, 1.200 de primari, 600 de foști primari, 1.206 viceprimari, 1.206 consilieri locali, 1.200 reprezentanți a mediului de afaceri, 600 de jurnaliști, 200 de reprezentanți ai ONG-urilor, 600 de persoane cu experiență implicate în problematica prevenirii și combaterii corupției, 600 de angajați ai administrației publice locale de la nivelul comunelor, 600 de angajați ai administrației publice de la orașe, 603 angajați ai administrației de la municipii și 602 membri ai consiliilor județene.
Datele au fost culese în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, iar rezultatele au fost discutate, în intervalul 20 februarie – 10 mai, la 20 de întâlniri de lucru cu privire la fenomenul corupției. Reuniunile s-au desfășurat în Pitești, Ploiești, Călărași, Craiova, Timișoara, Oradea, Deva, Târgu-Jiu, Brașov, Târgu-Mureș, Bistrița, Cluj Napoca, Sibiu, Focșani, Piatra Neamț, Suceava, Iași, Galați, Constanța și București.
Proiectul „Studiu diagnostic privind fenomenul de corupție în administrația publică locală” s-a derulat pe o perioadă de 18 luni și a avut o valoare de 2.076.906 de lei, din care 85 la sută a fost acoperită din fonduri de la Uniunea Europeană, iar 15 la sută, din bugetul Ministerului Administrației și Internelor (MAI).
