Județul Suceava are printre cei mai mulți pensionari pe caz de boală din țară

– Numărul acestora este dublu față de cel înregistrat în județe precum Timiș sau Brașov
– Cei mai mulți sunt încadrați în gradul II de invaliditate, în urma pierderii totale a capacității de muncă
În județul Suceava se înregistrau, la finalul lunii iunie, nu mai puțin de 30.612 beneficiari ai unei pensii de invaliditate în sistemul de stat. Această cifră reprezintă aproape 4% din numărul total de pensionari pe caz de boală, înregistrați la nivel național în aceeași perioadă a anului.
Potrivit specialiștilor, aceste cifre sunt îngrijorător de mari pentru un județ cu un număr total de aproximativ 706 mii de locuitori. Mai mult decât atât, conform statisticilor realizate de Casa Națională de Pensii, numărul de pensionari pe caz de boală din județul Suceava este dublu față de cel înregistrat în județe precum Timiș, Constanța, Iași sau Brașov, unde cifrele coboară simțitor sub 20 de mii.
Ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, s-a declarat îngrijorat de creșterea numărului celor care se pensionează pe motiv de invaliditate, înainte de împlinirea vârstei de pensionare, fapt ce a devenit un adevărat fenomen în România. Numărul pensionarilor pe caz de boală a crescut in ultimii cinci ani, de la 640 de mii la 890 de mii de persoane. Aceeași creștere s-a înregistrat și în județul Suceava. Astfel, dacă la sfârșitul anului 2004, numărul acestor pensionari depășea cu puțin 27 de mii, acum s-a depășit pragul de 30 de mii de persoane. Cei mai mulți dintre „proaspeții” pensionari, aproximativ 23 de mii, sunt persoane încadrate în categoria celor cu invaliditate de gradul doi. Ministrul Muncii pune însă la îndoială veridicitatea tuturor actelor pe baza cărora s-au făcut unele dintre aceste pensionări. Potrivit unui studiu al Institutului de Expertiză a Capacității de Muncă, jumătate dintre cazurile care ajung la specialiștii din București pentru ca aceștia să hotărască dacă o persoană poate ieși mai devreme la pensie pentru ca e bolnavă, nu s-au confirmat, deci angajații ar fi putut să continue să muncească.
– Neregulile în acordarea pensiei de invaliditate se pierd într-un hățiș birocratic
Conform legislației în vigoare, pot beneficia de pensii de invaliditate asigurații care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă, a bolilor profesionale și tuberculozei, a bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătura cu munca. Au dreptul la pensie de invaliditate și asigurații care satisfac obligații militare, elevii, ucenicii și studenții, dar și participanții la Revoluția din 1989, care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă. Invaliditatea de gradul I este caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, a capacității de autoservire, de autoconducție sau de orientare spațială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane. Încadrarea în gradul II de invaliditate se face dacă persoana și-a pierdut total capacitatea de muncă, dar are totuși posibilitatea de a se autoservi, de a se autoconduce și de a se orienta spațial, fără ajutorul altei persoane. Gradul III de invaliditate este caracterizat prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională.
Creșterea substanțială a numărului de pensionari pe caz de boală este cu greu explicată de funcționarii din Ministerul Muncii. Funcționarii din cadrul Caselor de Pensii dau din umeri, argumentând că dosarele de pensionare se întocmesc în acest caz pe baza dosarului de la Comisia de Expertiză. Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie, emisă de medicul specializat în expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă, care la rândul său este obligat să țină cont de recomandările medicului curant pentru afecțiunea principal invalidată.
Nu doar numărul pensionarilor pe caz de boală a crescut în ultimii ani. Deși cu un procent mult mai mic, cuantumul pensiei de invaliditate a crescut și el de la 180 RON în 2004 și 205 RON în 2005, la 241 RON în anul 2006.