Judecătorii suceveni au respins recunoașterea unei condamnări la șapte ani de închisoare a unui sucevean în Italia

Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au luat o decizie aparent surprinzătoare în cazul unui sucevean condamnat de autoritățile italiene pentru mai multe fapte. După mai multe termene de judecată și amânări, Curtea de Apel Suceava a respins cererea transmisă de statul italian, prin Ministerul Justiției, cu privire la recunoașterea și executarea unor hotărâri judecătorești vizând persoana condamnată Adrian Caliniuc. Cu alte cuvinte s-a respins cererea de extrădare, cel puțin la acest moment.
În mandatul european, Adrian Caliniuc, din Salcea, este acuzat de săvârșirea a trei infracțiuni de jaf organizat sau armat, constând în aceea că în data de 29 iulie 2011, împreună cu alți complici, ar fi amenințat o femeie cu un cuțit de bucătărie și ar fi comis un jaf împotriva acesteia, încercând să intre în mod succesiv în casa sa după ce i-ar fi furat cheile. Tânărul a fost judecat de italieni pentru mai multe infracțiuni, inclusiv pentru complicitate la tâlhărie în recidivă și furt din locuință și prin efracție, cu circumstanțe agravante, pedeapsa rezultantă fiind de 7 ani de închisoare.
Magistrații de la Curtea de Apel Suceava nu au recunoscut însă sentința. Ei au invocat, printre altele, articolul 163 alin. 1 lit. g din Legea nr. 302/2004, care face referire la situațiile în care persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată.
Judecătorii suceveni au decis să mențină față de Adrian Caliniuc măsura controlului judiciar, având în vedere că sentința Curții de Apel Suceava poate fi contestată cu apel, iar decizia nu este definitivă. De precizat și că acuzatul a fost reținut și arestat provizoriu de la data de pe 20 iunie și până pe 5 iulie a.c., după care, sesizând problemele legate de recunoaștere a sentințelor, judecătorii l-au pus în libertate, sub control judiciar. Acum, Curtea de Apel Suceava a prelungit controlul judiciar până ce sentința va rămâne definitivă, dar nu mai mult de 40 de zile.
Suceveanul se bucură de prezumția de nevinovăție, până la o decizie definitivă privind condamnarea sa din Italia și recunoașterea ei în România.