Cererile de arestare preventivă și rechizitoriile trimise instanțelor în 2010 relevă o ofensivă a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție față de corupția din sistemul judiciar, fenomen care a luat amploare în timp, dar abia acum confirmat, prin cazuri ce au implicat nume de prim-rang.
Mai mult, deși doar pentru trei zile, șeful Secției civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Florin Costiniu, a fost arestat preventiv, chiar de colegi ai săi de la Secția penală a ICCJ, pentru fapte de corupție, măsura constituind o premieră în sistemul judiciar. Judecătorul a fost eliberat, a continuat să intre în sala de judecată, însă la presiunea sistemului a ales calea pensionării, retrăgându-se din magistratură după zeci de ani de activitate. El va mai intra în sala de judecată doar ca inculpat.
Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Galați, Dinu Gâlcă, a fost deferit justiției pentru corupție și șantaj, într-o afacere în care sunt acuzați procurori, notari, polițiști, alți reprezentanți ai statului, administratori de firme, dar și un director local de ziar.
Cazul șefului Parchetului Judecătoriei Sibiu, Florin Apostu (arestat alături de ofițerul SRI Tiberiu Popescu și de alții), arată că un Parchet poate deveni un SRL, el prevalându-se și de faptul că o cunoaște pe Codruța Kovesi, procurorul general al României, și încasând bani, fără vreo reținere.
Potrivit acuzațiilor DNA, Apostu a dispus, printre altele, într-un număr de 56 de dosare penale, soluții de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceștia să aibă cunoștință despre aceste aspecte.
Anchetele procurorilor anticorupție și trimiterea în justiție a judecătorilor, procurorilor, avocaților cuprind probe și indicii că justiția se face nu în sala de judecată, ci la restaurante, în birourile magistraților, actul de justiție constituind monedă de schimb pentru interesul personal al celor care îmbracă roba.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, declara recent că integritatea este un lucru „pentru care n-ai nevoie de buget fabulos, n-ai nevoie de sedii ultrasofisticate”.
În 7 ianuarie 2010, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Kiss Alexandru, procuror șef secție urmărire penală în cadrul Parchetului Tribunalului Covasna, acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului.
Potrivit rechizitoriului, în zilele de 9 decembrie 2009 și 15 decembrie 2009, în calitate de procuror șef secție urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, Kiss a pretins unei persoane 4.000 lei (în două tranșe) pentru ca în schimb să-i restituie niște săbii reprezentând probe materiale într-un dosar. Persoana, care l-a și denunțat pe procuror, fusese trimisă în judecată pentru mai multe infracțiuni, între care și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Procurorul șef a înlocuit o parte din aceste corpuri delicte cu produse asemănătoare de serie, „ajutându-l astfel pe denunțător să îngreuneze sau să zădărnicească judecata prin punerea instanței în imposibilitatea de a confisca bunurile originale ce constituie obiectul material al infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor”.
Curtea de Apel Brașov l-a găsit vinovat pe procurorul șef, iar în 6 mai, Alexandru Kiss a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și la interzicerea unor drepturi pe o perioadă de patru ani, printre care exercitarea funcției de magistrat.
În 9 ianuarie, o avocată a Baroului Dolj a fost arestată pentru trafic de influență, fiind acuzată de DNA că a cerut unui client de-al său 10.000 euro, din care 7.000 urma să plătească judecătorilor și procurorilor pentru a fi eliberat un arestat. Simona Filip, avocat în cadrul Baroului Dolj, a pretins unui client de-al său suma de 10.000 euro pentru a-l elibera din arestul preventiv, după ce acesta formulase mai multe solicitări pentru a fi pus în libertate, toate cererile fiind respinse de magistrații doljeni.
În 17 februarie, Cristian Jipa – judecător la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție și soțul Ruxandrei Jipa (PSD), membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaților – a fost pus sub acuzare într-un dosar privindu-l pe senatorul Cătălin Voicu, separat de cel în care parlamentarul este cercetat alături de oamenii de afaceri Costel Cășuneanu, Marius Locic și de judecătorul Florin Costiniu.
Cazul senatorului PSD Cătălin Voicu a declanșat cel mai mare scandal de corupție din justiție, înregistrându-se și o premieră, în 10 aprilie, prin arestarea judecătorului Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) Florin Costiniu.
În acest caz al DNA, președintele Secției civile a instanței supreme, Florin Costiniu (pensionat în 8 septembrie) a fost acuzat de complicitate la traficul de influență comis de senatorul Voicu, respectiv că ar fi intervenit pe lângă colegi judecători de la Secția de contencios administrativ de la ICCJ pentru soluționarea unui dosar în favoarea omului de afaceri Costel Cășuneanu.
Potrivit DNA, Cășuneanu i-ar fi cerut senatorului PSD Cătălin Voicu să intervină pe lângă judecătorii instanței supreme pentru a obține o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial dintre SC PA&CO Internațional SRL Bacău și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).
Astfel, senatorul Voicu ar fi pretins și ar fi primit de la Costel Cășuneanu foloase necuvenite în cuantum de 200.000 de euro, folosind în discuțiile purtate termenul de „împrumut”, pentru a disimula fapta de corupție.
În 29 martie, în plin scandal generat de cazul de corupție în care actor principal a fost senatorul Cătălin Voicu, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, recomanda membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să adopte o declarație simbol, un mesaj transparent și dezinvolt către sistemul judiciar, prin care să fie dezavuată orice încălcare a deontologiei profesiei de magistrat. „Cred că CSM trebuie să afișeze mai străveziu, așa, mai transparent și mai dezinvolt o detașare de orice umbră de toleranță față de lipsa de integritate. Sigur că în plan individual fiecare dintre noi, membrii CSM, și eu sunt membru CSM, declarăm acest lucru, dar cred că ar sta bine să facem și o declarație a plenului fără niciun fel de trimitere la vreun caz sau altul, fără să punem în discuție prezumția de nevinovăție, dimpotrivă, chiar să așezăm la baza acestei declarații principiul prezumției de nevinovăție, dar, în același timp, să fie limpede pentru toată lumea”, afirma Predoiu.
Totodată, peste 400 de magistrați au semnat o petiție în semn de protest față de faptul că judecătorii Florin Costiniu și Cristian Jipa, deși erau puși sub acuzare de DNA, continuau să judece dosare, magistrații indicând CSM că fiecare judecător și procuror este dator să asigure respectarea valorilor profesiei: integritatea și demnitatea.
Ministrul Predoiu declara că protestul sutelor de magistrați în ceea ce privește implicarea unor judecători în cazuri de corupție arată că sistemul judiciar este viu și că reacționează la ceea ce se întâmplă cu el. „În opinia mea, asistăm la încheierea unei etape, ca să nu spun a unei epoci, pentru că evocă vremuri de mai puțină fericită amintire, dar este limpede că se termină un arc, de 20 de ani, și probabil că asistăm la nașterea unui nou ciclu de dezvoltare a sistemului judiciar. Eu sper ca, în acest nou ciclu, să facem un pas înainte, să lăsăm în urmă problemele de integritate, să lăsăm în urmă problemele de corupție, acolo unde ele există – sectorial și punctual – în sistemul judiciar și să dublăm independența câștigată în ultimii 20 de ani, independența magistraților, cu mai multă responsabilitate și cu integritate”, arăta Predoiu.
A doua zi după afirmațiile lui Predoiu, în 30 martie, ambasadorul Germaniei la București, Andreas von Mettenheim, declara că, potrivit informațiilor pe care le are din politica românească, ideea că va fi judecat cazul Voicu este privită ca un element pozitiv în ceea ce privește reforma justiției. „Nu știu detaliile cazului Voicu, așa că nu vreau să mă pronunț în acest caz particular. Dar, din ceea ce am aflat de la toate segmentele politice românești, ideea că acest caz urmează să fie judecat, să fie adus în fața justiției, este privită ca un element foarte pozitiv în ceea ce privește reforma justiției din România”, spunea el.
În aceeași zi, 30 martie, instanța supremă l-a arestat pe Cătălin Voicu, sub acuzațiile de trafic de influență în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată și participație improprie la infracțiunea de fals intelectual la legea contabilității, în legătură cu fapte de corupție, în formă continuată. În rezoluțiile de începere a urmăririi penale și în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale procurorii afirmă că, în perioada iulie – septembrie 2009, Cătălin Voicu, „prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator”, a primit de la Costel Cășuneanu, în două tranșe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) și 200.000 de euro, în schimbul intervenției pe lângă magistrați din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (Florin Costiniu, președintele Secției civile-n.r.), în vederea adoptării unei soluții favorabile societății comerciale la care omul de afaceri era asociat.
De asemenea, în luna august 2009, Cătălin Voicu ar fi pretins și primit de la Marius Locic suma de 119.000 de lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă polițiști pentru a-i determina să propună o soluție favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte penale. În a doua jumătate a anului 2009, Cătălin Voicu ar fi cerut unor persoane cu influență în sfera politică să îi acorde sprijin politic în ocuparea unei funcții în Guvern, în schimbul intervențiilor sale pe lângă magistrați în vederea pronunțării unor hotărâri favorabile în dosare în care respectivele persoane aveau interese.
De asemenea, susțin procurorii, Voicu a pretins unei persoane foloase patrimoniale constând în facilitarea obținerii pentru firme aflate în sfera sa de interes a unor contracte de achiziții publice la autorități contractante din județul Constanța.
În 10 aprilie, un complet de trei judecători al ICCJ a dispus arestarea, pentru 29 de zile, a lui Florin Costiniu și a oamenilor de afaceri Costel Cășuneanu și Marisu Locic.
Decizia de arestare a lui Florin Costiniu constituie o premieră, fiind pentru prima dată în sistemul judiciar românesc când împotriva unui judecător de la cea mai înaltă instanță din România, respectiv Înalta Curte de Casaței și Justiție, se ia o astfel de măsură.
Cei trei au fost eliberați în 12 aprilie, ulterior fiind deferiți Înaltei Curți de Casație și Justiție. Voicu este încă menținut în arest, în timp ce ceilalți trei acuzați sunt judecați în stare de libertate.
În 9 martie, Neliana Ursachi, avocată din Baroul Hunedoara, a fost arestată după ce ar fi primit 5.500 de lei de la o persoană căreia i-a spus că va interveni la judecători de la Tribunalul Hunedoara pentru a-i da o soluție favorabilă într-un dosar civil.
În 31 martie, judecătorul Valentin Popescu, vicepreședintele Judecătoriei Petroșani, a fost arestat pentru fapte de corupție. Popescu a fost trimis în judecată în 7 mai, Curtea de Apel Alba Iulia condamnându-l la 3,6 ani de detenție, iar, în 26 august, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat defintiv asupra vinovăției magistratului.
În 16 aprilie, prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Năsăud a fost trimis în judecată pentru că acceptat contruirea unui pod până la casa sa de vacanță, în schimbul căreia urma să intervină pe lângă un judecător pentru a-l ajuta pe constructor să obțină o soluție favorabilă într-un litigiu civil. Procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Adriana Veturia Moldovan, fost prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Năsăud, pentru trafic de influență, în formă continuată, primire de foloase necuvenite, instigare la fals intelectual; Petru Rus, judecător la Judecătoria Năsăud, pentru fals intelectual; Basile Ruști și pe Ioan Scurtu, pentru cumpărare de influență.
Potrivit rechizitoriului, în cursul lunilor aprilie-mai 2009, Moldovan, în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, a acceptat și primit de la inculpatul Scurtu Ioan edificarea cu titlu gratuit a unui pod în valoare de 30.000 de lei peste pârâul din comuna Șanț, județul Bistrița Năsăud, lângă complexul turistic Poiana Zânelor, la casa de vacanță a procuroarei. În schimb, ea a promis că va interveni pe lângă Rus Petru, judecător la Judecătoria Năsăud, pentru a-l determina să pronunțe o hotărâre judecătorească favorabilă inculpatului Scurtu Ioan într-o cauză civilă în care acesta din urmă avea calitatea de reclamant.
De asemenea, în cursul lunilor mai-iunie 2009, Moldovan a pretins și a primit de la inculpatul Ruști Vasile suma de 2.000 lei pentru ca, prin afirmarea influenței de care se bucura asupra unor magistrați de la instanțele și parchetele din județul Bistrița Năsăud, să intervină la aceștia pentru a obține o soluție favorabilă în cauza penală în care fratele inculpatului Ruști Vasile era cercetat penal în stare de arest preventiv pentru infracțiunea de viol.
În 21 mai 2009, Moldovan l-a determinat pe judecătorul Rus să redacteze o încheiere într-o cauză penală în care să menționeze în locul său numele unui alt procuror de ședință pentru a ascunde o stare de incompatibilitate a ei în respectiva cauză penală, stare atrasă de faptul că avocat în procesul respectiv era chiar fiul inculpatei. În 25 mai 2009, Rus a redactat încheierea respectivă în sensul solicitării inculpatei Moldovan.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Cluj.
În 23 aprilie, prim-procurorul Nelu Carpen de la Parchetul Buftea a fost arestat, după ce a cerut 4.000 de euro pentru a ajuta un acuzat într-un dosar, fiind identificat de DNA un grup infracțional organizat pentru fapte de corupție în legătură cu derularea unor anchete. În caz a fost arestat și avocatul Adrian Zamfirachi, care a cerut 75.000 euro de la persoane cărora le promitea soluții favorabile.
Procurorii DNA au stabilit că, în perioada octombrie – decembrie 2009, Carpen, în calitate de șef al Parchetului Judecătoriei Buftea, a pretins de la două persoane, printr-un intermediar, 4.000 de euro pentru a facilita dispunerea unei soluții de netrimitere în judecată față de una dintre aceste persoane, într-un dosar penal aflat pe rolul Parchetului pe care-l conducea. În acest sens, Carpen a influențat ancheta, rechizitoriul emis a fost infirmat, probele au fost administrate fraudulos, iar acuzatul a fost învățat ce atitudine să adopte în cadrul unor proceduri judiciare.
În iulie 2009, procurorul și alte două persoane au constituit un grup infracțional organizat a cărui activitate s-a desfășurat în perioada iulie 2009 – martie 2010, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție. „Aceste acțiuni, derulate în mod coordonat, vizau: racolarea unor persoane cercetate penal interesate să obțină măsuri judiciare favorabile, în schimbul remiterii unor sume de bani și altor bunuri pentru influențarea sau coruperea magistraților; asigurarea transmiterii foloaselor pretinse în cadrul grupării infracționale; facilitarea dispunerii unor soluții de netrimitere în judecată în diferite cauze penale aflate în instrumentarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea și a altor unități de parchet”, susține DNA.
Între septembrie 2009 – martie 2010, inculpatul Carpen Nelu, împreună cu cele două persoane din cadrul grupului infracțional organizat, a înlesnit obținerea unor soluții de netrimitere în judecată în două cauze penale. În octombrie 2009, Adrian Richartt Zamfirachi, avocat în Baroul București, și alte trei persoane au constituit un grup infracțional organizat, a cărui activitate s-a desfășurat în perioada octombrie 2009 – martie 2010, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție.
Aceștia au racolat persoane cercetate penal interesate să obțină măsuri judiciare favorabile în schimbul remiterii unor sume de bani și a altor bunuri. În perioada decembrie 2009 – februarie 2010, Zamfirachi a pretins 15.000 euro și a primit 11.000 euro de la două persoane, lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 București și ai Tribunalului București, pentru a-i determina să pronunțe o hotărâre de punere în libertate a unei alte persoane, cercetată în stare de arest preventiv într-o cauză penală aflată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București.
De asemenea, în perioada decembrie 2009 – martie 2010, Zamfirachi a pretins și primit suma de aproximativ 45.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților din cadrul Tribunalului București și ai Curții de Apel București, pentru a-i determina să pronunțe o hotărâre de punere în libertate unei alte persoane arestate preventiv într-o cauză penală aflată pe rolul Tribunalului București, precum și pentru facilitarea aplicării unei pedepse mai blânde, au stabilit procurorii.
Totodată, pentru a asigura punerea în libertate și reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă aplicabile acelei persoane arestate preventiv, în martie 2010, avocatul a pretins suma de 15.000 euro de la persoana de la care anterior primise 45.000 euro, lăsând să se creadă că ar avea influență asupra unui procuror de la DIICOT și asupra unor polițiști din cadrul structurii de crimă organizată a Poliției Române, în legătură cu organizarea unui flagrant realizat în temeiul unui denunț mincinos formulat de persoana arestată preventiv.
În 16 iulie, Carpen și Zamfirachi au fost trimiși în judecată, iar în 25 noiembrie, procurorul a fost pus în libertate. Dosarul se judecă la Curtea de Apel Brașov.
În 27 aprilie, o avocată din Neamț a fost arestată, după ce a fost prinsă când primea bani de la o persoană, căreia îi spusese că are influență pe lângă judecătorii Secției civile a Tribunalului Neamț, putând obține astfel o hotărâre favorabilă într-un dosar privind o revendicare imobiliară. Potrivit anchetatorilor, în perioada 15-26 aprilie 2010, Ana-Alina Postelnicu i-ar fi pretins unei persoane, care ulterior a denunțat-o, suma de 1.000 euro, dând de înțeles că are influență pe lângă judecători din cadrul Tribunalului Neamț – Secția civilă, în scopul obținerii unei hotărâri favorabile într-un dosar aflat pe rolul acestei secții, având ca obiect revendicare imobiliară și grănițuire (acțiune pentru delimitarea proprietăților învecinate-n.r.). În 18 mai, avocata a fost trimisă în judecată.
În 6 mai, avocatul Alexandru Ioniță Leancă din Baroul Argeș a fost arestat. Potrivit procurorilor DNA, în 3 mai 2010, Leancă, în calitate de avocat al reprezentanților unei societăți comerciale din Pitești (denunțători în cauză), prevalându-se de o influență reală asupra unui judecător din cadrul Tribunalului Comercial Argeș, a pretins 14.000 lei, sumă pe care să o dea magistratului în scopul pronunțării unei hotărâri judecătorești favorabile denunțătorilor, într-un litigiu comercial.
La data de 4 mai 2010, avocatul Ioniță Leancă a primit 800 de euro din banii pretinși, iar a doua zi el a fost prins în flagrant delict de către procurori imediat după ce a primit de la denunțător 2.600 de euro, reprezentând a doua tranșă din suma cerută.
Pentru a crea aparența de legalitate a faptelor sale, Leancă a întocmit o chitanță în care a menționat, în fals, că a încasat 8.000 lei de la firma denunțătorilor, cu titlu de onorariu de avocat.
Tot în 6 mai, judecătorul Laurențiu Anghel de la Tribunalul Dolj și avocații Ion Militaru și Octavian Tiberius Ciucă, au fost arestați, după ce un deținut din Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, Sergiu Stănăgoi i-a denunțat.
Laurențiu Anghel a fost implicat în judecarea mai multor dosare privind oameni de afaceri controversați din Craiova, între care Constantin Dâlgoci, acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu peste 600.000 de lei prin returnări ilegale de TVA. În 1 februarie 2010, printr-o decizie a completului de judecată din care făcea parte Laurențiu Anghel, Ionuț Dinu, fiul unui polițist craiovean, care a împușcat în cap o tânără, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost schimbată încadrarea juridică din omor în ucidere din culpă. Totodată, numele magistratului Laurențiu Anghel este legat și de cazul lui Ion Stelică Mihai, un cunoscut al lumii interlope din Strehaia, care a fost condamnat definitiv în aprilie 2004 de instanța supremă, dar a fost eliberat, în noiembrie același an, printr-o decizie a Tribunalului Dolj care a admis o cerere de revizuire a sentinței.
În 11 iunie, a fost arestat judecătorul Bogdan Diaconescu de la Tribunalul Dolj. Potrivit DNA, Bogdan Marius Diaconescu a primit prin intermediul altor persoane suma de 15.000 euro, de la trei denunțători judecați în stare de arest preventiv într-un dosar penal instrumentat de magistrat, aflat pe rolul Tribunalului Dolj. În schimbul banilor, judecătorul Diaconescu urma să dispună judecarea în libertate a celor trei denunțători, iar în final să le dea o pedeapsă blândă.
Diaconescu a primit banii prin intermediul colegului său, judecătorul Traian Laurențiu Anghel, în baza unei înțelegeri, după ce, în aceeași zi, a modificat sentința penală reducând de la cinci la patru ani închisoare pedeapsa aplicată inițial celor trei denunțători pe care îi judeca.
Cei 15.000 de euro reprezintă o parte din totalul de 45.000 de euro, bani pretinși și primiți de la denunțători, printr-un intermediar, de avocatul Ion Militaru. Cei 30.000 de euro diferență au fost împărțiți astfel: 25.000 euro – avocații Ion Militaru și Octavian Tiberius Ciucă și 5.000 – judecătorul Anghel.
În 10 septembrie, a fost arestat șeful Parchetului Sânnicolau Mare, Ciprian Zamfirescu, având gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit anchetatorilor, în perioada iunie 2009-8 septembrie 2010, Zamfirescu ar fi acceptat promisiunea unei recompense bănești și a primit 1.500 euro și 12.600 lei (echivalentul a 3.000 euro) de la angajatul unei firme specializate în servicii de pază, pentru ca, în schimb, să își exercite influența rezultând din poziția sa de prim-procuror și din relațiile de prietenie asupra unuia dintre directorii unei societăți comerciale, astfel încât firma respectivă să încheie un contract de prestări de servicii cu societatea de pază a angajatului.
Contractul a fost încheiat pentru perioada 1 aprilie 2010 – 31 decembrie 2012, firma de pază urmând să presteze servicii pentru societatea comercială pe lângă care a intervenit Zamfirescu.
În luna martie 2010, Zamfirescu și angajatul firmei de pază au stabilit, de comun acord, ca recompensa materială promisă anterior încheierii contractului să îi fie remisă prim-procurorului pe tot parcursul derulării contractului, respectiv câte 1.000 euro lunar, la jumătatea fiecărei luni, după efectuarea plătii de la beneficiar la prestator.
DNA, în 28 octombrie, a trimis cazul pentru judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în 14 septembrie instanța supremă a dispus punerea în libertate a procurorului.
În 16 septembrie, procurorul șef al Parchetului Curții de Apel Galați, Dinu Gâlcă, a fost deferit justiției, pentru corupție și șantaj, într-o afacere în care sunt acuzați procurori, notari, polițiști, alți reprezentanți ai statului, administratori de firme, dar și un director local de ziar.
Potrivit rechizitoriului, în perioada februarie-iulie 2009, Dinu Gâlcă – procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați și fratele fostului președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Iulian Gâlcă – ar fi pretins, acceptat promisiunea oferirii și primit de la inculpatul Bogdan Vasile, administrator al SC Ciscom Focșani, diverse foloase necuvenite (cum ar fi mese gratuite la restaurant și produse alimentare în valoare de 3.200 lei) în scopul de a determina pe funcționarii Prefecturii Vrancea să elibereze în favoarea inculpatului Bogdan Vasile un titlu de proprietate pentru un teren în suprafață de 15 hectare situat în intravilanul municipiului Focșani. Eliberarea actului respectiv urma să se realizeze în detrimentul altor persoane îndreptățite să primească titlul de proprietate respectiv.
În luna iunie 2009, Gâlcă ar fi acceptat promisiunea oferirii unor foloase materiale (cum ar fi produse alimentare), în scopul de a determina un procuror din cadrul Parchetului Tribunalului Galați să nu efectueze cercetări și să adopte o soluție de netrimitere în judecată a unei persoane cercetată pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În luna mai 2009, Gâlcă, în aceeași calitate, ar fi acceptat propunerea lui Dumitru Cozma, notar public, de a constrânge o persoană să înmâneze suma de 5.000 lei lui Cozma Dumitru sub amenințarea că, în caz contrar, i se va întocmi un dosar penal și că va fi chemată în mod repetat la organele de urmărire penală, cu consecința aplicării unei pedepse cu închisoarea.
La rândul său, Șerban Alexandru, în perioada aprilie-septembrie 2009, în calitate de șef al Postului de Poliție Vânători, județul Galați, ar fi acceptat propunerea lui Cozma Dumitru și ar fi exercitat asupra persoanei respective același tip de presiuni, în mod repetat. Întocmirea dosarului penal s-a realizat deși starea de fapt era de competența unei instanțe civile. În aceste condiții, persoana amenințată i-ar fi remis inculpatului Cozma Dumitru suma de 2.000 lei, sumă care nu i-ar fi fost remisă în condiții normale.
În perioada aprilie-iunie 2009, Dinu Gâlcă ar fi acceptat promisiunea oferirii și a primit foloase necuvenite de la inculpatul Tudosă Petrică promițându-i că va obține menținerea sa în funcția de director coordonator sau cel puțin de director coordonator adjunct la Direcția Silvică Vrancea prin influența pe care o are asupra unor funcționari publici. Acțiunea s-ar fi realizat prin intermediul inculpaților Popescu Ion și Bălan Alexandru și ar fi avut drept consecință menținerea lui Tudosă Petrică în funcția respectivă.
Fiind audiați în calitate de martori în prezentul dosar penal, inculpații Popescu Ion și Bălan Alexandru au făcut afirmații mincinoase, în sensul că Gâlcă Dinu nu le-ar fi cerut să intervină pe lângă funcționarii publici respectivi pentru menținerea în funcție a lui Tudosă Petrică. Foloasele pretinse și primite de Gâlcă Dinu de la Tudosă Petrică au constat în înlesnirea întocmirii și aprobării documentației pentru schimbarea destinației terenului forestier deținut de mătușa soției lui Gâlcă Dinu, transmis acestuia prin testament, în localitatea Lepșa, comuna Tulnici, județul Vrancea, plata contravalorii construcției gardului împrejmuitor la acest teren, în sumă de 1.000 lei și materialele necesare construcției acestuia în valoare de 2.241,06 lei cât și înlesnirea construcției unei vile pe același teren. Pentru a crea aparența de legalitate a achiziționării materialelor de construcție menționate, Gâlcă l-ar fi determinat pe inculpatul Dumitrașcu Dorel, administrator al SC Dorecom Impex SRL, să întocmească în fals și să înregistreze în evidența contabilă a firmei sale mai multe documente contabile (bonuri fiscale, avize de însoțire a mărfii). O parte din aceste acte contabile le-a remis lui Dinu Gâlcă, iar pe altele le-a prezentat procurorilor anticorupție cu ocazia efectuării cercetărilor în acest dosar penal.
De asemenea, Gâlcă, în calitate de procuror general al Parchetului Curții de Apel Galați, nu ar fi menționat în cuprinsul a șase declarații de avere depuse, în perioada anilor 2007 – 2009, că deține o clădire în municipiul Galați și că a înstrăinat-o, cât și că are o datorie în valoare de 250.000 lei către o societate comercială din Galați.
La rândul său, inculpatul Dediu Lili, în calitate de administrator al SC Piact CF Spiact Galați SA, nu a înregistrat în evidențele contabile ale firmei sale veniturile realizate din construirea imobilului menționat, cu consecința prejudicierii bugetului de stat cu suma de 90.387,50 lei (reprezentând impozit pe profit și TVA).
Gâlcă, alături de ceilalți inculpați, a fost trimis în judecată, la Înalta Curte de Casație, iar în 20 august 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de cererea de pensionare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, decretul de pensionare publicându-se în 13 septembrie.
În 22 septembrie, avocatul Christy Gabriel Mârșanu, din Baroul Iași, a fost trimis în judecată, pentru că a pretins și primit 10.000 de euro de la doi denunțători, cărora le-a promis că poate interveni pe lângă magistrați de la instanțele băcăuane. Procurorii DNA, în perioada 2 – 12 august, Mîrșanu ar fi pretins și primit de la doi denunțători 10.000 de euro pentru a-și exercita influența pe lângă magistrați judecători din cadrul Tribunalului Bacău și ai Curții de Apel Bacău. Banii au fost ceruți pentru soluționarea favorabilă a unei cereri de punere în libertate provizorie a unei persoane arestate preventiv pentru contrabandă, evaziune fiscală și spălare de bani.
Cei 10.000 de euro au fost primiți suplimentar față de cuantumul onorariului de 10.000 de lei stabilit prin convenție pentru acordarea de asistență juridică persoanei arestate.
DNA susține că pentru a crea aparența de legalitate a faptei sale, în perioada 21 iulie – 12 august, avocatul Mîrșanu a falsificat contractul de asistență juridică și o chitanță, modificând în contract, fără acordul celeilalte părți, cuantumul onorariului de la 10.000 lei la 100.000 lei și consemnând în chitanță, în mod inexact, suma de 423.000 de lei.
Dosarul a fost trimis pentru soluționare la Curtea de Apel Bacău.
Anterior, în 14 aprilie 2008, procurorii anticorupție de la Iași l-ar fi trimis în judecată, într-un alt dosar, pe avocatul Mîrșanu pentru fapte de corupție, alături de un alt avocat, Lucian Cosmin Mihai, și încă două persoane implicate în cauză. Procurorii anticorupție ieșeni îl acuză în acel dosar pe avocat de trei fapte de trafic de influență, înșelăciune și instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Ulterior, în 30 noiembrie, avocatul Christy Mârșanu a fost trimis în judecată pentru corupție, fiind acuzat că a pretins bani de la două persoane cărora le-a spus că poate interveni pe lângă judecători de la instanța supremă pentru obținerea eliberării lor. Christy Gabriel Mîrșanu este judecat pentru trafic de influență, de către Curtea de Apel Iași.
Anchetatorii au stabilit că, în octombrie 2009, Mîrșanu a pretins de la un denunțător suma de 60.000 lei promițându-i, în schimb, că va interveni pe lângă judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru ca aceștia să pronunțe o hotărâre definitivă prin care denunțătorul și fratele său să primească o condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Cei doi fuseseră condamnați de Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași la cinci ani de închisoare cu executare pentru tentativă la omor și lipsire de libertate în mod ilegal. Din suma pretinsă, avocatul a primit 45.000 lei în trei tranșe în perioada octombrie – decembrie 2009. În 15 februarie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a menținut condamnarea celor doi frați la pedepse în regim privativ de libertate.
Avocatul Mîrșanu a mai fost trimis în judecată de procurorii DNA din Iași și Bacău, în 2008 și 2010, pentru fapte similare referitoare la primirea unor sume de bani promițând că va interveni pe lângă mai mulți judecători în scopul ameliorării situației juridice a unor persoane trimise în judecată pentru infracțiuni precum traficul de persoane, contrabanda, evaziunea fiscală și spălarea de bani.
În 4 octombrie, o avocată stagiară din cadrul Baroului Iași, un administrator de firmă, precum și alte două persoane au fost trimise în judecată pentru fapte de corupție, în legătură cu obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile ce ar fi avut ca efect derularea unui proiect finanțat din fonduri europene.
Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a inculpaților Lilieana Cremenițchi, în stare de arest preventiv, avocat stagiar în cadrul Baroului Iași, pentru trafic de influență; Gheorghe Apopi, în stare de arest preventiv, om de afaceri, administrator al SC Apopi & Blumen SRL; Nicolae Hogaș, director la aceeași societate, și Dragoș Ionuț Dascălu, director, șef sector Iași în cadrul la SC Viarom Construct SA, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență. Potrivit rechizitoriului, în 19 februarie, avocata Lilieana Cremenițchi ar fi pretins lui Gheorghe Apopi suma de 15.000 de euro pentru a interveni la judecători din cadrul Curții de Apel Iași, în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile într-un dosar civil care viza cele două societăți comerciale menționate. O hotărâre favorabilă în acest proces ar fi avut drept consecință câștigarea de către asocierea de firme reprezentată de inculpații Apopi, Hogaș și Dascălu a unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile.
În aceeași zi, inculpata Cremenițchi Lilieana a primit de la inculpații Hogaș Nicolae și Dascălu Dragoș Ionuț un avans de 30.000 lei din suma pretinsă, confirmând ulterior inculpatului Apopi Gheorghe primirea banilor.
În 7 septembrie 2010, procurorii anticorupție i-au reținut pe cei patru inculpați, iar a doua zi, Curtea de Apel Iași a hotărât luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara. Însă, în 23 septembrie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a admis recursul DNA și a hotărât arestarea preventivă a inculpaților Cremențichi Lilieana și Apopi Gheorghe.
În 21 octombrie, DNA informa că Aurel Bungărdean, avocat din Baroul București, este cercetat în libertate pentru dare de mită, pentru că i-a dat unui agent de poliție 500 de lei pentru a nu-l reține pe clientul său, acuzat de furt calificat. DNA a stabilit că, în 15 octombrie, Aurel Bungărdean i-a dat unui agent de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Ilfov (denunțător în cauză) suma de 500 lei pentru a nu-l reține pe clientul său care era cercetat pentru furt calificat. În 9 noiembrie, avocatul a fost trimis în judecată, la Curtea de Apel București.
În 27 octombrie, instanța supremă l-a arestat pe prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Sibiu, Florin Apostu, și pe ofițerul SRI Tiberiu Popescu, acuzați de fapte de corupție. Ulterior, în 9 decembrie, DNA l-a trimis în judecată pe Florin Apostu, prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Sibiu, care a dispus într-un număr de 56 de dosare penale soluții de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceștia să aibă cunoștință despre aceste aspecte.
Apostu Florin Nicușor – fost coleg, la Sibiu, al actualului procuror general al României, Codruța Kovesi – a primit de la omul de afaceri Ilie Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei, în schimbul căreia ar fi trebuit să-l ajute în promovarea unui recurs în interesul legii, în sensul că va interveni pe lângă șeful Ministerului Public.
Într-o conferință de presă, din 25 noiembrie, procurorul general al României, Codruța Kovesi, declara că „magistrații care sunt suspectați de comiterea de fapte de natură penală nu trebuie protejați” și le-a cerut procurorilor DNA ca „legea să fie aplicată în mod egal”, indiferent de calitatea inculpaților. Șeful Ministerului Public răspundea unei întrebări a presei cu privire la arestarea fostului său coleg sibian, Florin Apostu.
În dosarul lui Apostu a fost deferit justiției și Ilie Carabulea, administrator la SC Star Motors SRL Sibiu și SC Atlassib SRL Sibiu. Parchetul Judecătoriei Sibiu, condus de Florin Apostu, avea în lucru 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea.
DNA l-a trimis în judecată pe Florin Nicușor Apostu, în stare de arest preventiv, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, pentru șapte infracțiuni de luare de mită, două infracțiuni de trafic de influență, o infracțiune de fals material în înscrisuri oficiale și o infracțiune de uz de fals în legătură directă cu infracțiunile de corupție, reținere sau distrugere de înscrisuri, două infracțiuni de favorizare a infractorului, patru infracțiuni de fals în declarații, 56 infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale și 56 infracțiuni de uz de fals.
Totodată, a fost deferit justiției Tiberiu Narcis Popescu, în stare de arest preventiv, ofițer activ în cadrul Direcției Județene de Informații Sibiu, pentru trei infracțiuni de dare de mită, complicitate la infracțiunea de favorizare a infractorului, complicitate la infracțiunea de reținere sau distrugere de înscrisuri, complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, complicitate la infracțiunea de uz de fals.
Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, Apostu a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influență asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între SC Star Motors SRL Sibiu și SC Atlassib SRL Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.
În perioada 2006 – octombrie 2010, Apostu a folosit în mod exclusiv și consecutiv două autoturisme marca Audi A8 și VW Passat achiziționate în baza unui contract de leasing financiar între SC Atlassib Leasing IFN SA Sibiu și SC Intermedia SRL Sibiu, ambele societăți fiind membre ale holdingului Atlassib condus de Carabulea Ilie. Cele două societăți comerciale au achitat, pentru Apostu, TVA aferentă acestora și contravaloarea avansului auto, în condițiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul Judecătoriei Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. În aceste dosare, Apostu a dat soluții și a verificat soluțiile date de procurorii subordonați.
În cursul anilor 2006, 2007, 2008 și 2009, pentru a crea o aparență de legalitate a utilizării acestor autoturisme, Apostu a consemnat în declarațiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing.
În 5 august 2010, Apostu, în calitatea sa de șef al Parchetului Judecătoriei Sibiu, a primit de la Popescu un plic conținând suma de 400 euro și ulterior suma de 1.500 lei, în scopul soluționării favorabile a unui dosar penal referitor la cercetarea unei persoane pentru mai multe infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice. În acest sens, Apostu a sustras din dosar două declarații, le-a remis lui Popescu pentru a fi distruse. iar ulterior a atașat la dosar alte două declarații scrise de soții Cârstea Sebastian Dumitru și Mihaela Izabela după dictarea inculpatului Popescu Tiberiu Narcis și potrivit îndrumărilor lui Apostu. În plus, Apostu a menționat în fals pe cele două declarații că au fost date în luna ianuarie 2010 în fața unui agent de poliție, aplicând ștampila parchetului pe care îl conducea. De asemenea, soții Cârstea s-au implicat și în procurarea sumelor de bani remise lui Apostu.
În 27 septembrie 2010, Apostu a acceptat să primească de la Popescu o sumă de bani pentru a soluționa favorabil un dosar penal în care o persoană era cercetată pentru ucidere din culpă. Cuantumul sumei de bani urma a fi comunicat după studierea dosarului respectiv.
În perioada septembrie – octombrie 2010, Apostu, în calitatea sa de șef de Parchet, în înțelegere cu Popescu, a stabilit să întocmească unei persoane un dosar penal, în mod fictiv, în scopul de a o determina să achite unui prieten al ambilor inculpați o datorie recunoscută printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, dar care nu fusese supusă executării silite. Cei doi inculpați au stabilit ca, după plata datoriei, să primească de la prietenul lor echivalentul a 20 la sută din valoarea sumei recuperate.
De asemenea, în perioada august – septembrie 2010, Apostu a primit de la două persoane produse alimentare și a solicitat de la o altă persoană suma de 2.000 de euro pentru a soluționa favorabil două dosare penale privind infracțiuni rutiere. În aceeași perioadă, inculpatul a primit băuturi alcoolice de la o persoană pentru a interveni pe lângă judecători din cadrul Judecătoriei Sibiu în scopul pronunțării unei hotărâri judecătorești favorabile acestei persoane într-un dosar civil.
În data de 30 septembrie 2010, în timp ce se afla în biroul său, Apostu i-a indicat unei persoane declarațiile și apărările pe care trebuia să le susțină la Poliția Sibiu pentru a scăpa de orice sancțiuni penale, în condițiile în care era cercetat pentru conducerea unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală.
În plus, în cursul lunii octombrie 2010, Apostu a primit de la inculpatul Boța Nicolae o sumă de bani în valută, lăsându-l să creadă că va soluționa în mod favorabil un dosar penal în care soția lui Boța Nicolae era cercetată pentru infracțiunea de înșelăciune. În acest sens, i-a cerut polițistului care instrumenta dosarul să-i înainteze dosarul cu o propunere de netrimitere în judecată.
De asemenea, Apostu, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, a dispus într-un număr de 56 de dosare penale soluții de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceștia să aibă cunoștință despre aceste aspecte. În unele cazuri, acesta a falsificat prin imitație semnăturile unor procurori, iar în alte cazuri a aplicat semnătura sa în locul lor. În plus, Apostu a respins și plângerile formulate de părți împotriva soluțiilor dispuse tot de el în unele din aceste dosare.
Curtea de Apel Constanța judecă acest caz și se va pronunța asupra vinovăției acuzaților.
În 4 noiembrie, avocatul brăilean Sorin Constantin Ispas a fost eliberat de instanța supremă, care a respins cererea DNA de a-l aresta pentru că, în luna octombrie, ar fi ajutat administratorul unei firme să dea mită unui funcționar pentru a nu fi amendat pentru încălcarea normelor de funcționare a societății.
Potrivit DNA, Sorin Constantin Ispas l-ar fi ajutat, în 22 octombrie, pe Ioan Marta, asociat și administrator al SC Euroil SRL Brăila (arestat în aceeași cauză pentru dare de mită) să remită unui funcționar cu funcție de conducere din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Brăila (denunțător în cauză) suma de 13.000 lei. Banii respectivi au fost dați pentru ca, în urma actelor de control efectuate la societatea administrată de Marta să nu îi fie confiscată suma de 350.000 lei pe care o avea de plătit la bugetul statului (sumă rezultată din vânzări efectuate la una dintre stațiile de distribuire a carburanților în lipsa avizării metrologice), pentru ca activitatea stației să nu fie sistată și pentru a nu i se aplica o amendă de 100.000 lei.
În 12 noiembrie, decanul Baroului Alba, Doinea Scutea, și fostul director al Direcției Generale a Finanțelor Publice Alba, Ștefan Anghel Bogin, au fost arestați, de către Curtea de Apel Alba Iulia.
DNA informa că procurorii fac cercetări penale față de Doina Scutea – decanul Baroului Alba, pentru trafic de influență, Anghel Ștefan Bogin – fost director coordonator al Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP) Alba, pentru cumpărare de influență, Claudiu Vasile Vulpe – arestat preventiv în altă cauză pentru infracțiuni de crimă organizată, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență și complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență, Alexandru Duca – pentru cumpărare de influență și complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență și față de Bogdan Radu – pentru trafic de influență.
Potrivit procurorilor DNA, în cursul lunii iunie 2009, Bogin Anghel Ștefan a fost numit director coordonator al Direcției Generale a Finanțelor Publice Alba ca urmare a destituirii din funcție a fostului director. Pentru că această numire a fost contestată pe cale judecătorească și pentru a obține menținerea într-o astfel de funcție, în luna iunie 2010, prin intermediul lui Vulpe și Duca, Bogin ar fi luat legătura cu Scutea, decanul Baroului Alba, pentru ca aceasta să intervină la judecătorii din cadrul Curții de Apel Alba Iulia în scopul respingerii acestei acțiuni.
Scutea ar fi fost de acord și, arătând că are influență pe lângă magistrați, în schimbul intervenției, ar fi pretins atât direct, cât și prin intermediul lui Vulpe și al lui Duca, ca Bogin, uzând de funcția sa de conducere în cadrul DGFP Alba, să depună diligențe pentru aprobarea cererii de compensare a unor datorii către bugetul de stat formulate de către decanul Baroului Alba. În schimbul intermedierii acordului cu Scutea, Vulpe și Duca i-ar fi cerut lui Bogin acordarea de către instituția pe care o conducea a unor tratamente preferențiale societăților comerciale în care aveau interese directe (de exemplu, obținerea de plăți eșalonate pentru datoriile bugetare).
De asemenea, spunea DNA, independent de faptele prezentate, în cursul anului 2010, întrucât Radu Bogdan, fost consilier al ministrului întreprinderilor mici și mijlocii, ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unor funcționari cu atribuții de decizie în aprobarea proiectelor finanțate din fonduri europene de la nivelul Ministerului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, ar fi primit de la Vulpe și Duca aproximativ 40.000 lei cu scopul de a asigura declararea eligibilității unui proiect depus de Duca în numele unei societăți comerciale din Alba-Iulia.
Radu Bogdan și Claudiu Vulpe, zis „Fox”, ar fi fost colegi în cadrul SIE, susțineau surse judiciare.
În urma unei contestații, în 16 noiembrie, ICCJ a decis punerea în libertate a inculpaților.
În 29 noiembrie, o judecătoare de la Curtea de Apel Iași a fost arestată pentru că a pretins 4.000 de euro pentru-și convinge colegele de complet să dea o soluție favorabilă unui bărbat care era în proces de partaj cu fosta soție. Procurorii DNA o acuză pe Georgeta Buliga, judecător la Curtea de Apel Iași – Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de luare de mită și trafic de influență.
Potrivit DNA, „în perioada februarie- martie 2010, inculpata Buliga Georgeta, judecător la Curtea de Apel Iași, a pretins și primit de la învinuitul Popescu Liviu suma de 4.000 de euro, susținând că banii sunt pentru două judecătoare din cadrul Curții de Apel Iași și a pretins o altă sumă pentru sine al cărei cuantum nu l-a precizat”.
Buliga Georgeta și celelalte două judecătoare făceau parte din completul învestit cu soluționarea unui dosar civil referitor la partajarea pe cale judiciară a bunurilor aparținând învinuitului Popescu Liviu și fostei sale soții, dosarul fiind în stadiu de recurs. Banii au fost pretinși pentru ca Popescu Liviu să obțină o soluție favorabilă în procesul de partaj ce viza, în principal, un apartament în municipiul Iași, un teren în județul Iași și două autoturisme. În condițiile în care Judecătoria Iași și Tribunalul Iași constataseră că fosta soție a învinuitului Popescu Liviu avusese o contribuție de 90 la sută în dobândirea bunurilor comune și îi fuseseră atribuite o mare parte din acestea, în 12 martie 2010, completul din care făcea parte Buliga Georgeta a modificat în tot aceste hotărâri, dând câștig de cauză lui Popescu Liviu.
Ulterior pronunțării acestei decizii, Buliga Georgeta i-a mai pretins lui Popescu Liviu încă 1.000 euro, susținând că banii sunt pentru una dintre membrele completului de judecată. În 26 noiembrie 2010, Popescu Liviu a remis inculpatei suma de 1.000 de euro pentru colega sa de complet, acceptând pentru sine suma de 3.000 de euro pentru „ajutorul” dat în obținerea hotărârii.
A doua zi, judecătoarea Georgeta Buliga a primit suma de 3.000 euro, ea fiind prinsă în flagrat delict.
Miza procesului de partaj în urma căruia judecătoarea Buliga a fost arestată o reprezenta o avere de aproximativ 420.000 de lei.
În 30 noiembrie, o avocată din Baroul București a fost trimisă în judecată de DNA pentru că ar fi cerut 1.500 de euro pentru a interveni pe lângă un procuror în schimbul obținerii unei soluții favorabile într-un caz de conducere a unui autoturism având o alcoolemie peste limita legală. Potrivit DNA, în cursul lunii decembrie 2005, Anca Păduraru, avocat în cadrul Baroului București, ar fi solicitat unei persoane suma de 1.500 euro pentru a interveni pe lângă un procuror din cadrul Parchetului Judecătoriei Sectorului 3 și ar fi promis că, uzând de influența sa asupra acestui magistrat, va interveni pe lângă acesta pentru a dispune o soluție de netrimitere în judecată, în condițiile în care persoana respectivă era cercetată pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o alcoolemie peste limita legală.
Ulterior, în cursul anului 2010, persoana de la care inculpata Anca Păduraru a pretins suma de bani a fost trimisă în judecată, iar în luna martie 2010, a fost condamnată prin hotărâre definitivă a Judecătoriei Sectorului 3.
Dosarul lui Păduraru a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București.
În 6 decembrie, un avocat din Baroul Neamț, fost judecător, a fost arestat de Curtea de Apel Bacău, pentru trafic de influență, fiind acuzat că ar fi pretins bani în schimbul soluționării mai rapide și favorabile a unui dosar civil care viza un teren și construcțiile aferente.
Avocatul Constantin Cristian Catană, din cadrul Baroului Neamț, este acuzat că, în perioada septembrie 2010 – 30 noiembrie 2010, ar fi pretins de la doi denunțători suma de 1.000 de euro sau echivalentul în lei, pentru a-și exercita influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra judecătorilor din cadrul Judecătoriei Piatra-Neamț. Avocatul a solicitat această sumă, pretinzând că va asigura soluționarea mai rapidă și în mod favorabil a unui dosar civil în care una dintre persoanele ce l-au denunțat avea calitatea de reclamant, dând de înțeles denunțătorilor că suma de 1.000 euro este destinată magistratului învestit cu soluționarea acestui dosar.
Dosarul viza revendicarea unui teren și a construcțiilor aferente situate în municipiul Piatra Neamț.
În 3 decembrie, Constantin Cristian Catană a fost prins de către procurorii anticorupție după ce a primit de la unul dintre denunțători suma de 1.000 euro. Catană a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție în cursul anului 2004, în stare de arest preventiv, la momentul respectiv având calitatea de judecător. În cursul anului 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sentința Curții de Apel Ploiești hotărând condamnarea acestuia la trei ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Cu o zi mai devreme, în 2 decembrie, Ministerul Justiției afirma că este îngrijorat de înmulțirea anul acesta a cauzelor de corupție în care sunt implicați magistrați și avocați, cerând fermitate conducerii instanțelor pentru asigurarea integrității și combaterea acestui flagel, întrucât pasivitatea afectează actul de justiție.
„Pe de o parte, această împrejurare demonstrează că Ministerul Public acționează determinat, prin Direcția Națională Anticorupție, împotriva flagelului corupției, fără nicio reținere în raport de calitatea persoanelor învinuite sau inculpate. Pe de altă parte, starea de fapt reclamă o acțiune mai hotărâtă la nivelul conducerii instanțelor pentru asigurarea integrității și combaterea corupției”, declara ministrul Cătălin Predoiu.
Cazurile izolate de corupție din sistemul judiciar și profesiile juridice compromit imaginea Justiției și încrederea în ea, pentru că nimeni nu poate spune cu precizie în ce măsură sunt izolate, sublinia el.
„Lipsa de integritate și corupția pot afecta independența magistraților și a puterii judecătorești. Aceste cauze sunt difuze, de multe ori ascunse și greu de combătut în absența unei respingeri publice a acestor practici de către liderii de opinie din Justiție. Subliniem aceste preocupări pentru că independența puterii judecătorești este principalul pilon al statului de drept și trebuie susținut ca atare”, afirma Cătălin Predoiu.
