Judecătoarea Maria David se simțea urmărită, moment surprins într-o înregistrare ambientală, ea cerându-i denunțătorului ei, Petru Blanda, să părăsească locul în care se află pentru că un individ cu „o căciulă urâtă” ar fi urmărit-o încă de la apariția ei în acel loc, arată ICCJ în motivare.
Judecătoarea Maria David a încercat să-și ia măsuri de precauție când a comis faptele de trafic de influență, în sensul că a refuzat să poarte sumele mari de bani asupra ei, fiind conștientă că nu le-ar putea justifica, se arată în motivarea deciziei de arestare a acesteia, obținută exclusiv de MEDIAFAX.
Un alt episod ce denotă precauția judecătoarei în discuțiile cu denunțătorul Blanda este cel din 21 februarie, când i-a cerut omului de afaceri să părăsească ad-hoc locul în care se află, suspectând că un individ cu „o căciulă urâtă” ar fi urmărit-o în locația în care se afla.
Totul reiese din înregistrările ambientale preluate de judecătorul care a dispus arestarea preventivă a judecătoarei ICCJ, în motivarea deciziei.
„Maria David (M.D.): Aa, ieșim un pic pe alee, sau…?
Petru Blanda (P.B.): Da!
M.D.: Hai! Ca să fim singuri, că…
P.B.: Îhî, îhî, da, să luăm haina.
(…)
M.D.: Mi s-a părut că ne-a urmărit unul și d-aia…
P.B.: Da?
M.D.: A intrat în … am vrut să mă așez în sala mare, s-a așezat lângă mine! Am fugit de-acolo…
P.B.: A!
M.D.: Da! Și m-am așezat în sala mică, a venit. După-aia s-a dus Marian după el.
P.B.: A!
M.D.: Cu o căciulă urâtă așa, dar de când ne-am dat jos din mașină … Și d-aia….Ce vreau să vă zi…
P.B.: Aha! Hai să mergem”.
Totodată, afaceristul Petru Blanda a înregistrat cu aparatura proprie, o discuție cu șoferul său despre momentul când subalternul împreună cu magistrata David, au lăsat la o șefă de restaurant o sacoșă cu bani pentru un judecător.
Instanța supremă reține în motivarea deciziei, prin care a dispus arestarea preventivă a judecătoarei Maria David, o înregistrare ambientală, pe care o cataloghează drept probă obținută nelegal, adusă procurorilor de omul de afaceri Petru Blanda.
Protagoniștii discuției din înregistrare sunt omul de afaceri și șoferul acestuia, Marian Pahonțu, iar subiectul îl reprezintă episodul în care Pahonțu și judecătoarea Maria David au lăsat șefei unui local o sacoșă „plină cu bani”, la indicațiile unui judecător ce se presupune că ar fi urmat să soluționeze în favoarea omului de afaceri o cauză.
„Pe de altă parte, se are în vedere că, deși convorbirea interceptată între denunțătorul Petru Blandă și martorul Marian Pahonțu, purtată la data de 12 februarie, înregistrată în mediu ambiental de denunțător și predată procurorului la data de 21 februarie, nu are valoarea unei probe legal obținute, aceasta conține aspecte semnificative cu privire la infracțiunea consumată în anul 2009 și imputată inculpatei, menționată la punctul în referatul procurorului”, se arată în documentul citat.
„Blandă Petru: Dacă-i… dacă-i dăm banii și ea nu ne rezolvă? Dar, Mariane, tu când i-ai dat banii, i-ai dat banii personal ei?
Pahonțu Marian: Cu… atunci, la început?
B.P.: Păi, da.
P.M.: Ultima dată am fost cu ea împreună, a sunat unde trebuie și împreună cu ea am lăsat marfa.
B.P.: Împreună cu ea? Ai lăsat? Unde ai lăsat marfa împreună cu ea?
P.M.: În Ploiești.
B.P.: Păi, cum?
P.M.: Sacoșa.
B.P.: Păi, ai lăsat sacoșa, la cine ați lăsat-o? Adică voi împreună, și tu și ea.
P.M.: Deci… Da! Deci, l-a sunat pe ăsta, pe Fieraru. Așa. Și el a zis, zice: „Te duci în cutare loc și-i lași acolo”. Deci, confirmarea lui a fost.
B.P.: Păi, da’, dar ea a fost cu tine?
P.M.: Da, cu mine.
B.P.: Păi, da… a fost confirmarea lui, dar de unde știi tu că ea a fost? Că ea putea să simuleze, măi Mariane la…
P.M.: Păi, nu, pe mine m-a pus să-l sun, că n-a vrut de pe telefonul ei. Pe mine m-a pus să-l sun. Deci, am fost amândoi în mașină.
B.P.: Și l-ai sunat?
P.M.: Și l-a sunat… a sunat, da, de pe telefonul meu a sunat.
B.P.: Și ați lăsat banii acolo?
P.M.: Da.
B.P.: Dar împreună ați fost?
P.M.: Bineînțeles na, păi da’, da’.
B.P.: Păi, ea… cu sigur, s-a uitat în pungă sau nu s-a uitat?
B.P.: S-a uitat, nu?
P.M.: Păi, vă dați seama, da.
B.P.: S-a uitat.
P.M.: Da.
B.P.: Și i-ai spus acuma sunt atâția…
P.M.: Exact.
B.P.: Pe urmă sunt atâția.
P.M.: Exact, da.
B.P.: Aha! Dar nu știu, Mariane, că tu le-ai amețit o dată, Că ba, că le-ai lăsat, ba, că i-ai dat ei, ba că i-ai dat lui… lui ăsta.
P.M.: Nu.
B.P.: Lui… Păi, spune-mi și mie ca să știu băi Mariane. E o sumă de…
P.M.: Nu, n-am amețit. Da, știu.
B.P.: E o sumă de bani.
P.M.: Știu, da.
B.P.: E o sumă de bani Mariane. Sunt… Câți au fost în total?
P.M.: Două sute.
B.P.: Două sute de mii de euro?
P.M.: Da, da.
B.P.: Două sute de mii de euro.
P.M.: Da.
B.P.: Sunt bani măi…
P.M.: Păi, cum să nu șefu’!
(…)
Pahonțu Marian: Cu Fănică, cu Fieraru?
Blandă Petru: Da?
P.M.: Da, și tipa este combinată cu un italian, am înțeles.
B.P.: Da? Da, măi Marian, dar nu bate. Nu bate, măi Marian. Păi, doamna când și-a reținut? Cum? Dacă… voi ați lăsat punga acolo și ai plecat?
P.M.: Da.
B.P.: Ați lăsat-o acolo și ați plecat?
P.M.: Da, da, amândoi.
B.P.: Păi, și partea ei când a fost? Totdeauna ați lăsat-o acolo?
P.M.: Păi, e problema lor mai departe. Deci, eu cu ea am fost înăuntru. Și am lăsat sacoșa. Sacoșa era plină cu bani.
B.P.: Îhî! Toți erau euro?
P.M.: Da.
B.P.: A, și pe urmă s-au împărțit ei, treaba lor. Dar tu erai… ai lăsat-o și pe ea acolo?
P.M.: Nu, nu, nu. Deci, noi am… Deci, în mașină am dat telefon…
B.P.: Îhî!
P.M.: Că noi suntem la locul întâlnirii că trebuia să vină el.
B.P.:Aha, aha!
P.M.: Și zice: „Mirela, a intervenit ceva!”, și zice: „Lasă lada cu mere”, a zis.
B.P.: Da, da.
P.M.: Asta a fost codificat. „Lasă lada cu mere la șefa restaurantului că am vorbit cu ea și știe!”
B.P.: Da, da, da.
P.M.: Da. Și am intrat cu doamna înăuntru, a abordat-o pe tipă, ea, a discutat două vorbe «Suntem din partea lu ’domnu’ Fănică».
B.P.: Hai că mai… am așa o nebuloasă în cap, păi, te mai întreb eu cum de…
P.M.: „Suntem din partea lu ’domnu’ Fănică și ă…”
B.P.: Îhî!
P.M.: «Avem de lăsat un pachet»
B.P.: A!
P.M.: Da.
B.P.: Da, mă foar… foarte interesantă treaba, știi adică nu știu, da. Mi se pare așa o…
P.M.: Da’ după aia m-a sunat pe mine și a zis că zice: „Măi, Mariane?” zice „Oare o fi fost de încredere femeia aia?”. Zic „Doamnă, nu știu nimic!”.
B.P.: E! A fost de încredere femeia? Păi… (neinteligibil)
P.M.: Zic dacă omu’ a zis să lăsăm acolo, na! Deci, mai departe…
B.P.: Da’ femeia știa ce are… ce este în pungă?
P.M.: Da.
B.P.: Știa?
P.M.: Știa.
B.P.: Știa femeia ce e în pungă?
P.M.: Păi, dacă el vorbise cu ea!
B.P.: A! Interesant. Bine Marian mai vorbim…
P.M.: Da.
B.P.: Că nu știu am așa o nebuloasă și trebuie să mă lămuresc.
P.M.: Da, da!
B.P.: Să văd ce-i, cum e, că de unde, cum care e treaba.
P.M.: Da.
B.P.: În fine băi, stai un pic că mai du-te până sus că vin și eu imediat.
P.M.: Da, da”.
Procurorii anticorupție au reținut-o, în 28 februarie, pe judecătoarea Maria David, pentru că ar fi pretins 200.000 de euro de la o Petru Blanda pentru a interveni pe lângă foștii săi colegi de la Curtea de Apel Ploiești să admită o contestație pentru anularea unei condamnări.
A doua zi, un judecător al ICCJ a decis emiterea unui mandat de arestare, pentru 29 de zile, pe numele judecătoarei. Ea a contestat la completul de cinci judecător al ICCJ, care i-a respins luni recursul.
