Natalia Cangea, unul dintre cei 12 meșteri populari autentici care au participat la cea de-a VI-a ediție a Taberei de creație de la Păltinoasa, tabără care s-a desfășurat săptămâna trecută sub egida și cu susținerea Asociației Meșterilor Populari din Moldova – Iași și a Asociației ART – Meșteșugurile Prutului, îmbină tradiția cu ingeniozitatea, confecționând jucării din fibre vegetale.
Panouri decorative și jucării confecționate din papură și pănuși de porumb
Membru al Uniunii Meșterilor Populari din Republica Moldova, al Academiei Artelor Tradiționale din România, al Asociației Meșterilor Populari din Moldova – Iași și al Asociației ART – Meșteșugurile Prutului, deținătoare a titlului de „Cel mai bun împletitor din fibre vegetale” la Târgul-concurs „Tezaur” de la Chișinău și distinsă de Ministerul Culturii din România cu „Diploma de excelență” a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Natalia Cangea, care este de loc din satul Zolonceni, raionul Dubăsari, este conducătorul Cercului „Arta împletitului din fibre vegetale”, din cadrul Centrului de Creație și Agrement al Elevilor, din localitatea Criuleni.
În Tabăra de creație de la Păltinoasa, tabără instalată pe malul pârâului Bucovăț la cabana meșterului cioplitor Toader Ignătescu, Natalia Cangea s-a remarcat prin realizarea unor panouri decorative și jucării confecționate din papură și pănuși de porumb.
Tainele unui străvechi meșteșug popular, care a fost dat uitării
Autoarea unei lucrări prin care dezvăluie tainele unui străvechi meșteșug popular, care, o bună bucată de vreme, a fost dat uitării, confecționarea jucăriilor din fibre vegetale (lucrarea „Jucării din fibre vegetale” a apărut anul trecut, la Editura „Cu drag” de la Chișinău, și este recomandată ca suport didactic atât în instituțiile preșcolare, cât și la educația tehnologică a elevilor din școlile generale), Natalia Cangea este unul dintre reprezentanții de frunte ai artelor tradiționale din Republica Moldova.
Pasiunea pentru împletitul din fibre vegetale și pentru confecționarea jucăriilor din papură și pănuși de porumb vine de la bunica ei, născută „pe vremea coasei, în anul 1911”.
Natalia Cangea povestește că, mai demult, oamenii își marcau existența prin muncile câmpului („pe vremea coasei”), sau prin coacerea roadelor („pe vremea cireșelor”).
Păpușa din păpușoi
Natalia, care duce mai departe prenumele bunicii sale, spune că aceasta a învățat-o de mică să-și facă „o păpușă din păpușoi”.
Povestea păpușilor din fibre vegetale vine din copilăria bunicii, când, așa cum îi povestea aceasta nepoatei, întreaga familie se ducea la cosit („dis-de-dimineață, ca să înceapă lucrul pe răcoare”), iar copiii „rămâneau dormind în căruțe”.
Când copiii se trezeau, găseau alături o jucărie din paie, „o păpușă confecționată din primul snop tăiat cu secera”.
Părinții le spuneau copiilor că atâta timp cât ei se află la lucru în câmp „păpușa îi păzește de răi și de rele”.
Memorând acest obicei și perfecționându-și îndemânarea de a confecționa păpuși din paie, din papură și din pănuși de porumb, Natalia Cangea transmite mai departe o tradiție și un meșteșug.
Jucării din fibre vegetale, care păstrează culorile și aromele naturii
În cartea sa, Natalia Cangea spune că „oricine poate împleti diferite figurine din fibre vegetale”, urmând indicațiile descrise în amănunt, însoțite de ilustrații. Învățăcelul află din această carte cum se separă pănușile de știulete, cum trebuie alese, cum se pun la uscat „în locuri umbrite și bine aerisite”, cum se ambalează pentru păstrare și parcurge apoi toate fazele de lucru pentru confecționarea păpușilor.
Sunt prezentate în cartea Nataliei Cangea o serie de jucării confecționate din fibre vegetale, figurine mai simple sau mai complexe și metodele de realizare. Jucării mari și mici (păpuși, îngerași, fluturași, cerbi, cățeluși…) și etapele lor de confecționare sunt descrise în această lucrare care constituie un îndrumar teoretic pentru confecționarea jucăriilor din fibre vegetale, jucării ecologice care păstrează culorile și aromele naturii.
„Păzitorul casei”
În tabăra de la Păltinoasa, Natalia Cangea a realizat un panou împletit din papură, pe care se află două păpuși din fibre vegetale, o pereche (fetiță și băiețel) cu corpurile și straiele executate cu multă abilitate și talent de artizan.
Natalia Cangea spune că acest panou decorativ, atârnat pe perete, are rol protector în gospodărie („păzește liniștea, dragostea și înțelegerea”) și se numește „Păzitorul casei”.
