Copiii care joacă jocuri video violente nu se transformă în dezaxați sau super-criminali însetați de sânge, potrivit unei cărți publicate de doi cercetători de la Harvard, informează Reuters.
Lawrence Kutner și Cheryl Olson, de la Harvard Medical School, își prezintă opiniile în lucrarea „Grand Theft Childhood: The Surprising Truth About Violent Video Games and What Parents Can Do”, care a fost publicată luna trecută și care promite să relanseze discuțiile referitoare la efectele jocurilor video asupra copiilor.
„Ceea ce sper să înțeleagă oamenii este că nu există date care să sprijine prejudecățile simpliste ce susțin că jocurile video generează violență”, a declarat Kutner.
Cei doi cercetători au ajuns la concluzia că jocurile video nu transformă copiii în personaje violente sau criminali la finalul unui studiu care a durat doi ani, realizat pe mai mult de 1.200 de elevi, în legătură cu atitudinea acestora față de jocurile video.
Abordare diferită.
Cartea are o abordare diferită față de majoritatea studiilor, care au pus accentul pe experimente de laborator ce au încercat să folosească diverse sunete stresante ca metodă de măsurare a agresivității.
„Am făcut ceea ce rar au încercat alți cercetători și anume am vorbit cu copii. Sună bizar, dar asta nu s-a mai făcut”, a spus Kutner.
Cercetătorii au stabilit că jocurile video constituie o activitate universală în rândul copiilor și, de cele mai multe ori, includ o componentă puternică de socializare.
Studiul a indicat existența unei legături între jocul de jocuri pentru vârste mai mari și comportamentul agresiv. Cercetătorii au stabilit că 51% dintre băieții care au jucat jocuri destinate persoanelor cu vârste de peste 17 ani au fost implicați în bătăi în ultimul an, comparativ cu doar 28% dintre cei care nu joacă acest tip de jocuri.
Acest lucru este mai evident în cazul fetelor care joacă jocuri video, 40% dintre cele care au jucat jocuri violente fiind implicate în incidente în ultimul an, comparativ cu doar 14% dintre cele care nu au jucat astfel de jocuri.
Unul dintre cele mai surprinzătoare lucruri a fost popularitatea jocurilor destinate adulților în rândul publicului feminin. De fapt, seria de jocuri „Grand Theft Auto” este cel de-al doilea cel mai popular joc după „The Sims”, un fel de casă a păpușilor virtuală.
Kutner și Olson au spus că sunt necesare și alte studii, pentru că datele obținute de ei arată numai o corelare a informațiilor și nu o legătură de cauzalitate. Nu este clar dacă jocurile provoacă agresivitate sau dacă tinerii agresivi sunt atrași de jocurile violente.
„Există încă un număr mic de copii care joacă timp îndelungat jocuri violente și intră în altercații și în viața reală. Însă cea mai potrivită descriere pentru copiii de 13 ani care joacă jocuri video violente este cea a echipei locale de fotbal”, a spus Olson.
Ierarhizare istorică.
Cercetătorii au încercat să plaseze jocurile video și în contextul mai larg al culturii populare. Neliniștea multor părinți în legătură cu jocurile video reflectă temerile existente în momentul în care filmele, cărțile de benzi desenate și televiziunea au devenit populare.
„Ceea ce îmi place la acest studiu este că a realizat o ierarhizare istorică a întregului concept de controversă media și a arătat că au mai existat situații similare”, a spus Ian Bogost, profesor la Georgia Tech, renumit pentru studiile sale privind jocurile video.
Cartea face apel la o abordare de bun simț care să ia în calcul toate caracteristicile copiilor ce joacă jocuri video. Certurile frecvente, notele proaste și jocul de jocuri video pe perioade îndelungate pot fi semnalul unor probleme.
„De exemplu, aș fi îngrijorat dacă o fată ar juca 15 ore pe săptămână numai jocuri video violente, deoarece acest lucru este neobișnuit. În ceea ce-i privește pe băieți, semnalul periculos nu este în niciun caz jocul de jocuri violente, pentru că, în cazul acestei generații, jocurile video reprezintă o măsură a competenței sociale pentru reprezentanții sexului masculin”, spune Kutner.
Numeroși fani ai jocurilor video i-au salutat pe cei doi cercetători ca pe niște adevărați campioni ai industriei.
„Nu ne simțim confortabil să aducem argumente pro și contra. Ni s-a cerut să avem o atitudine pro-gaming în dezbateri și nu mă consider o persoană pro-gaming. Jocurile video sunt un mediu”, a spus Olson.
