Jacki Lyden: „Fiica reginei din Saba”

Când Jacki Lyden avea 12 ani, Dolores, mama ei, a apărut într-o după-amiază în dormitor, cu trupul înfășurat în cearșafuri și brațele acoperite de hieroglife desenate cu dermatograf. Sunt regina din Saba, a spus. Astfel încep două călătorii: cea a mamei scufundate în oceanul demenței și cea a fiicei, care o veghează îndeaproape. Lyden circumscrie nebunia mamei sale și propria-i reacție în cele mai fine detalii. Scriitura vie, originală, lirică e strălucită în pasajele de neuitat în care autoarea se apleacă asupra comportamentului mamei sale, atât de îndrăzneț și de fantast uneori, încât devine aproape ilar. Există și alte lucruri care-ți dau fiori: evocarea pierderii tatălui, a abuzului psihologic (mama s-a recăsătorit cu un doctor bogat din localitate, un bărbat rece, sălbatic de autoritar, a cărui dominație despotică asupra familiei este înfățișată cu o forță remarcabilă), a neajutorării. Lyden transmite una dintre cele mai dificile lecții ale vârstei adulte: aceea că se poate să-ți iubești părintele nu numai în ciuda cusururilor sale, ci și din cauza lor.
„O carte – așa cum scrie Michiko Kakutani în The New Yok Times – reprezentand atât actul de reamintire lipsit de sentimentalism al unui reporter, cât și un mesaj de iubire la adresa unei persoane imposibile și fascinante“.
Sursa: www.libris.ro