„Destin crucificat“, Iulian Vesper a rămâne „un eveniment liric bucovinean“, prin „Echinox în odăjdii“ (1933), „Constelații“ (1935), „Poeme din Nord“ (1937), „Izvoare“ (1942) și, după calvarul roșu, „Poezii“ (1968), „Ascultând nopțile“ (1972) și „Peisaj pe marginea cerului“ (1984), romanele lui fiind „Primăvara în Țara Fagilor“ (1938), „Viața lui Mihai Viteazu“, „Chipuri domnești“ și „Glasul“ (1956). A tradus „Pe Donul liniștit“, de Mihail Șolohov (1933), și epopeea finlandeză „Kalevala“ (1959).
22.11.1908, Horodnicul de Sus – 11.02.1986, București
Iulian VESPER
Recomandări
Cockteil… cu amor, umor și poezie. Rusia… o provocare eternă
Monumentele românești interbelice din Episcopia Hotinului
Monumentele românești interbelice din Episcopia Hotinului
Cine-a fost părintele Cleopa – crâmpeie din viața duhovnicului de la Mănăstirea Sihăstria Neamțului
