Bustul lui Ion I. C. Brătianu. Lucrarea în bronz a fost comandată în toamna anului 1935 de Ministrul muncii Ion Nistor, sculptorului dr. V. Demetrescu-Brăila, fost deputat și ministru. Bustul a fost executat în atelierul sculptorului din Bârlad. După o muncă asiduă de aproape un an, bustul lui I.C. Brătianu, înalt de circa 1,5 metri, a fost finisat. Acesta avea una din cele mai expresive realizări ale artistului de un talent autentic. Monumentul urma să fie instalat în vara anului 1936 în scuarul din fața universității din Cernăuți. Bustul în gips, a fost donat în septembrie același an, Bibliotecii Comunale din Bârlad, fiind așezat în mijlocul sălii de lectură.
În parcul Arboroasa din fața Catedralei din Cernăuți la 28 noiembrie 1936 a fost inaugurat bustul în bronz ridicat în cinstea lui Ion I. C. Brătianu. Acest bust este opera sculptorului Dumitrescu Brăila. Pe soclul de piatră se afla inscripția:
LUI ION I. C. BRĂTIANU BUCOVINA RECUNOSCĂTOARE.
Manifestarea din 28.11.1936 a fost pregătită de un Comitet compus din prefectul Gh. Vântu, prefectul Apati, subprefectul Socoleanu, președinte C. Clain, avocat Nicu Gheorghian, consilier Schmall, secretar general al Primăriei Bucevschi, vicepreședintele Herdan ș.a.
Din București au fost invitați Dinu Brătianu – președintele PNL, Ion Inculeț – vicepreședintele Consiliului de Miniștri, prof. Ion Nistor – ministrul muncii, dr. I. Costinescu – ministrul sănătății, Valer Pop – ministrul industriei și al comerțului, Alexandru Lapedatu – președintele Senatului, N.N. Săveanu – președinte al Camerei etc., aceștia fiind însoțiți de peste 100 de parlamentari. Pentru transportarea participanților din județele Cernăuți, Storojineț, Rădăuți, Suceava, Câmpulung, Hotin, Dorohoi, Botoșani și Baia s-au pus la dispoziție 12 trenuri speciale, care au adus peste 50000 de oameni. Acest eveniment a avut loc la 18 ani de la unirea Bucovinei cu Patria Mamă.
Pe 28 noiembrie la ora 09.00, evenimentul s-a deschis cu slujba religioasă, oficiată în Capela Reședinței Mitropolitane de un sobor de preoți în frunte cu Mitropolitul Visarion Puiu. La ora 10.00 în parcul Arboroasa a avut loc dezvelirea bustului, eveniment urmat de mai multe alocuțiuni. Bustul propriu-zis a fost dezvelit de către Dinu Brătianu, Ion I. Nistor și primarul Marmeliuc. Mai multe organizații ale PNL au depus coroane de flori lângă bustul dezvelit al lui Ion I. C. Brătianu, cu panglici tricolore.
A urmat o impunătoare adunare antirevizionistă, iar mai apoi defilarea participanților. De asemenea, au fost prezenți comandanții de regimente și delegații de ofițeri de la toate corpurile de trupă din garnizoană, numeroși profesori universitari, membrii corpului didactic secundar, delegații numeroase ale societăților culturale din localitate, societățile studențești Dacia, Junimea, Arboroasa, AcademiaOrtodoxă, Bucovina și Moldova, precum și un public numeros.
Monumentul în cauză s-a aflat în Cernăuți până la invadarea României din 1940. Odată cu retragerea armatei din Bucovina de Nord au fost evacuate și 3 busturiprintre care și bustul lui Ion I. C. Brătianu, care a fost predatMuzeului de Artă Națională Carol I din București. Acest fapt se confirmă prin comunicareanr. 48.438 adresată de reprezentantul Ministerului Artelor -căpitanul Simionescu, Marelui Stat Major la 11.X.1940.
Deși bustul nu a mai revenit la locul său inițial, astăzi Parcul Arboroasa se păstrează în orașul Cernăuți, iar pe locul unde s-a aflat bustul lui Brătianu – strada Golovnaia colț cu MitropolitHacman, este instalat un panou publicitar.
Bustul Împărătesei Elisabeta a Austriei. Acest bust a dispărut din Cernăuți după evenimentele din 1944. El a fost ridicat înainte de unirea Bucovinei cu România, iar Pamfil Șeicaru cerea conducerii orașului Cernăuți să dea la topit bustul Împărătesei, în scopul turnării unui bust în bronz lui Mihai Eminescu.
Bustul lui Constantin Tomașciuc. În parcul central din Cernăuți a exitat un bust impunător ridicat în cinstea primului rector al Universității de Cernăuți. Cu un postament din marmură și bustul din bronz, ansamblul monumentul avea o înălțime de aproximativ 4m. Monumentul a fost dezvelit în 1897, iar în 1944 a fost distrus de autoritățile sovietice, păstrându-se doar o parte din postament.
La 03 octombrie 2015, monumentul a fost restabilit cu sprijinul Ambasadei Austriei în Ucraina, bronzul fiind realizat de sculptorul Vladimir Țisaric din Lvov. Pe postamentul din piatră a fost fixată o placă de bronz cu următorul text în ucraineană: CONSTANTIN TOMAȘCIUC PRIMUL RECTOR AL UNIVERSITĂȚII DIN CERNĂUȚI, DEPUTAT ÎN PARLAMENTUL AUSTRIEI, CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI CERNĂUȚI.
Bustul lui Mihail Eminescu.Odată cu manifestările premergătoare comemorării a 30 de ani de la trecerea acestuia în eternitate, Cezar Petrescu și Pamfil Șeicaru, codirectorii ziarului Bucovina, au propus Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina să ridice un monument lui Eminescu în Cernăuți și să cumpere casa lui Aron Pumnul. Ar fi fost firesc, considerau aceștia, ca primul monument al lui Eminescu, de după reîntregire, să fie înălțat aici, în DulceaBucovină, în acest străvechi teritoriu românesc, cu necropolele voievodale, revenit la Patria Mumă după o înstrăinare de peste 144 de ani. Pentru strângerea fondurilor s-a lansat o listă de subscripție, s-au organizat spectacole, s-au ținut conferințe și s-au editat pliante cu chipul poetului.
Sculptorul Hette a fost preferat să primească comanda executării monumentului. Având bustul deja realizat, acesta a reușit să se încadreze în prevederile contractuale de a fi turnat în bronz și predat la 01 octombrie 1930, pentru a fi instalat în parcul Arboroasa, în fața Catedralei.
Dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu din Cernăuți a avut loc, duminică 07 decembrie 1930, într-un cadru sărbătoresc, cu steaguri tricolore și ghirlande de verdeață, au participat autoritățile civile și militare, profesori și învățători, studenți și elevi, un numeros public. După căderea pânzei de pe chipul de bronz, a fost oficiată slujba de sfințire a monumentului de către un sobor de preoți condus de părintele consilier eparhial Gh. Șandru. În fața bustului, părintele predicator O. Soroceanu rosti în numele bisericii o cuvântare prin care arătă că Eminescu a iubit în sens creștin omenirea, și-a iubit neamul și nu a fost lipsit de credință în Dumnezeul bisericii noastre.
Leca Morariu își exprima dezacordul față de opera sculptorului Hette: nu e nici ceea ce-i putem cere unui simplu meseriaș: un bun portret plastic, și nici ce trebuie să-i cerem unui artist: un portret plus o sinteză oarecare…, iar Constantin Cehan-Racoviță era total dezamăgit: decât o asemenea statuie ieșită din mâna unui cârpaci, mai bine nimic.
Punând cap la cap evenimentele din epocă, ajungem la concluzia că în urma Notei ultimative din 26 iunie 1940, Statul român a hotărât retragerea tuturor bunurilor artistice de pe teritoriile care urmau să fie cedate. Cercetătorul Marcel-Dumitru Ciucă publică unele documente de arhivă, de unde rezultă că, la 23 august 1940, Direcția Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor trimite Comitetului Superior al Apărării Țării, de pe lângă Marele Stat Major. La 11.10.1940, reprezentantul Ministerului Artelor, căpitanul Simionescu, comunica Marelui Stat Major, prin scrisoarea No. 48.438, faptul că din Bucovina au fost evacuate 3 busturi,printe care și bustul lui Mihail Eminescu, care a fost predatMuzeului de Artă Națională Carol I din București.
Apoi, la 21 septembrie același an, se încheie un proces-verbal între Alexandru Rozarea, reprezentantul Ministerului Cultelor, și sculptorul Cristea Grosu, custodele Muzeului de Artă Națională Carol I, prin care se confirma predarea și primirea busturilor care reprezentau pe Mihai Eminescu, George Enescu și I. C. Brătianu.
Astăzi în Cernăuți se cunoaște locul unde s-a aflat bustul poetului Mihai Eminescu, și anume pe str. Golovnaia colț cu Katedralnaia.
Bustul lui Dimitrie Onciul.
Istoricul Dimitrie Onciul (n. 26.10.1856 în Straja, jud. Suceava – d. 20.03.1923 în București) își face studiile la Cernăuți, unde audiază cursurile de limbă română ale profesorului Ion Sbiera și este considerat, pe bună dreptate, părintele istoriografiei românești, devenită știință pe baza metodei critice. Va fi primit în Academia Română în anul 1905 și devine președintele acesteia în perioada 1920-1923. Bustul în cinstea sa a fost amplasat în curtea din str. Universității nr. 33, fiind sfințit la 26.10.1928, cel mai probabil fiind realizat de sculptorul Corneliu Medrea. Monumentul a fost demolat de ocupanții sovietici în 1940.
Bustul lui George Enescu. Nu se cunoaște exact când a fost ridicat acest bust, dar cu siguranță după anul 1931, deoarece George Enescu a fost numit cetățean de onoare al orașului Chișinău în noiembrie 1931, iar ulterior publicațiile periodice au început să propage ideea ridicării unui bust în bronz în cinstea maestrului George Enescu.
La 11.10.1940, reprezentantul Ministerului Artelor, căpitanul Simionescu, comunica Marelui Stat Major, prin scrisoarea No. 48.438, faptul că din Bucovina au fost evacuate 3 busturi,printre care și bustul lui George Enescu, care a fost predatMuzeului de Artă Națională Carol I din București. Acest bust nu s-a reîntors în Cernăuți și nici nu se cunoaște unde a dispărut. Va urma.
Pr. profesor Mircea BEJENAR
