Acest serial istoric închinat eroilor, spiritului de jertfă a unei comunități naționale în momente de mare cumpănă pentru perenitatea sa în spațiu și timp, pe lângă însemnătatea evocatoare și cea liturgic-religioasă, urmărește și conștientizarea generațiilor tinere, a elitelor societății naționale, de a simți chemarea ceasului de greu care a sosit și de a se deschide spiritului eroic de durată, de a se deschide lucrării vindecătoare și restauratoare a lui Iisus Hristos făță de creația și făptura sa umană. Sigur, este vorba mai întâi de o angajare și o articulare a vieții omenești, și nu transumane artificiale, la proiectul ”eroic” constant al Mântuitorului lumii de (re)nașetre spirituală ”din apă și din Duh”, căci nu a făcut și nu face El metafore și figuri de stil prin Evanghelii atunci când ne atenționează de menirea noastră, că ”voi sunteți martorii mei la nașterea din nou a lumii”.
A fost și rămâne un proiect divino-uman întotdeauna biruitor, proiect de care lumea modernă, contemporană și postmodernă s-a tot distanțat și ”s-a spălat pe mâini”. Crugului istoric de astăzi, aflat la o nouă ”plinire a vremurilor”, îi întinde Iisus Hristos cel înviat mâinile și ușa raiului eclesial, precum vedem în icoana Învierii. Iar monumentele și cimitirele eroilor ne cheamă și ele la trezvie și recunoștință lucrătoare, azvârlind din harnașamentul inutil și păgubos al vieții noastre calculele mărunte de interes personal, marketingul hipnotizant al subculturii hedoniste și comode. Pentru început. Căci nu sunt din țărâna și din suflarea vivicatoare din care am fost creați!
Academicianul, poetul, teologul, bărbatul de stat brav, neomărturisitorul Nichifor Crainic, ne întreabă și astăzi, precum a mai făcut-ă și după 1918: Și acum întrebarea vine în mod firesc, generația actuală are nevoie de eroism? Este ea îndreptățită să-și ia pe umeri o nouă misiune istorică? Este în viața româniei de azi o strae de constrângere, un stimulent care s-o silească să respire duhul erolior?
VALEACOSMINULUI
Monumentul Eroilor. La Valea Cosminului, există un monument ridicat în cinstea unor eroi germani și a eroilor români căzuți în primul război mondial. Aici sunt înhumați aproximativ 3785 soldați din armata germană. Groapa comună a existat în starea sa inițială până la mijlocul anilor ’30, atunci când asociația Cultul Eroilor a început lucrările e edificare a monumentului. Cu suport financiar german, lucrările de edificare a cimitirului au fost încredințate unei firme din Cernăuți conduse de Karl Moscalciuk, specializată în fabricarea monumentelor funerare.
În ziua de 10 iunie 1937 la orele 16.00 a avut loc inaugurarea Cimitirului Internațional de Eroi din comuna Valea Cosminului. Acest mormânt este o operă măreață și plină de toată frumusețea. La inaugurare au asistat următoarele personalități: primarul mun. Cernăuți – Dr. D. Marmeliuc, domnul prefect Gh. Vântu și domnul prefect Apati A., domnul prefect Florescu, consulul german Schellhorn, domnul consul Hermann, dl. Dr. Vrânceanu, subrepefectul Socoleanu, colonelul Micadru, maiorul Pieșoianu, pretorul Lucescu, maiorul confesor Lupășteanu, prelatul Lucasevici, căpitanul Văcăreanu, inginer Burstin, toate școlile și arcășiile din Cosmin, Plaiul Cosminului, Voloca, Tărășeni, Stănești, Prevorochia etc., precum și o mulțime imensă de peste 5000 de săteni din împrejurime.
În partea din față a monumentului a fost creat un loc pentru depunerea florilor – simbolul onoarei și bărbăției care au marcat anii 1914-1918. Pe fațada acestuia sunt încrustați anii 1914–1918, iar pe latura din stânga se regăsește un vers în limba germană, dublat în limba română: CINE VITEJEȘTE PENTRU ȚARĂ MOARE ÎȘI ÎNALȚĂ SINGUR MONUMENT PIOS ÎN SUFLETUL URMAȘILOR VEȘNIC CREDINCIOS UNDE NIMIC PE LUME NU POATE SĂ-L DOBOARE.
În partea din spate a cimitirului a fost ridicat un zid memorial unde s-au instalat plăci din marmură albă. Pe una dintre ele este înscripționat în limbile germană și română:
ACEST CIMITIR A FOST CONSTRUIT ÎN AMINTIREA ȘI PENTRU ODIHNA OSTAȘILOR CĂZUȚI ÎN RĂZBOIUL 1914-1918, PE CÂMPURILE DE LUPTĂ DIN JURUL CERNĂUȚULUI DE CĂTRE SOCIETATEA „CULTUL EROILOR” COMITETUL CENTRAL, CU SPRIJINUL STATULUI GERMAN. 1936
Sfințirea și deschiderea cimitirului internațional al soldaților a avut loc la 10 iunie 1937 în prezența oaspeților străini, printre care fostul director al Consulatului Poloniei în Cernăuți R. Kovalik, consulul Germaniei – Shelgorn, oaspetele austriac Medli ș.a.
Monumentul are formă dreptunghiulară, pe latura din față este sculptată o cruce iar pe lateral brîuri românești. De jur împrejur, monumentul este îngrădit cu un zid din beton. Pe zidul din spate sunt amplasate mai multe plăci din piatră pe care au fost inscripționate informații cu privire la numărul și numele eroilor căzuți în război, precum și localitatea de unde au fost aduși:
Au fost aduși și înhumați în patru cripte, din comunele Boian, Buda, Codru Cosminului, Cotul Ostriței, Frăsineț, Hucău, Lehăceni, Mahala, Rachitna, Rarancea,Tărășeni,
Monumentul a fost ridicat în 1936 și este închinat inclusiv eroilor români care au luptat forțat în rândurile armatei austro-ungare. Acesta se păstrează și astăzi într-o stare adecvată și poartă numele a 198 de eroi căzuți pe câmpurile de luptă.
Troița Eroilor. Pa parcursul anului 1933, membrii Căminului Cultural Ștefan cel Mare din localitate, au ridicat problema îngrijirii cimitirului eroilor din localitate și a edificării unui monument în amintirea lor. La o ședință lucrativă, s-a luat decizia de a se ridica o troiță din stejar, iar președintele Căminului Ion Pițul, a atras atenția celor prezenți că, în acel cimitir: sunt îngropați soldați eroi căzuți pe câmpul de luptă între 1916–1918. Mormintele sunt în paragină și trebuie ca membrii societății Căminului Cultural și secția arcășească să restabilească aceste cimitire și toate mormintele, dându-le sfinte cruci.
La sugestia lui Dumitru Morariu, Comitetul de inițiativă a primit din partea administrației silvice locale lemnul de stejar pentru cruce. Pentru realizarea acestei opere și-au oferit sprijinul și Dumitru Ropcean, Mihai Ropcean, dl. Dumitrovici, Chindraciuc Dănilă ș.a. La 17 mai 1934, membrii Căminului au reușit să instaleze crucea în cimitirul eroilor, care a fost sfințită de părintele Tașciuc în prezența autorităților locale, a corpului didactic și a elevilor din localitate.
ZVINEACE
Monumentul Eroilor.Monumentul a fost închinat eroilor căzuți în 1915 în luptele din jurul orașului Zaleșcichi. Construcția purta o inscripție în limba germană FUR KAISER UND VADERLAND, [PENTRU ȚARĂ ȘI REGE]. Festivitatea inaugurării monumentului a avut loc în mai 1916. Autorul monumentului a fost un comandant al unui detașament de geniu austriac. Deoarece inscripția era deteriorată, Prefectura Județului Cernăuți nu a putut descifra în 1937 cele zugrăvite în piatră. Monumentul era amplasat pe o suprafață de 8m lungime, 3m lățime și avea 10m înălțime, având forma unui obelisc egiptean. Construcția era fixată pe un soclu pătrat, fiind realizată din lespezi de piatră existente pe malul Nistrului. Acesta a fost executat de soldații armatei austro-ungare, la inițiativa locotenentului Iosef Noibauer.
De fapt, acest monument s-a păstrat până în zilele noastre într-o stare ideală, fiind amplasat în cimitirul eroilor. La baza monumentului se observă textul PRO PATRIA, iar în partea stângă a obeliscului este inscipționat un text în limba română, după cum urmează:
ACEST CIMITIR DE ONOARE ÎNFIINȚAT ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI 1914-1918 DE K.U.K. LANDESSCHDTZEM REGIMENT N. III A FOST TERMINAT ȘI REORGANIZAT ÎN
ANUL 1937 DE CĂTRE STATUL GERMAN CU SPRIJINUL SOC. CULTUL EROILOR COMITETUL CENTRAL BUCUREȘTI.
AICI ODIHNESC 11830 OSTAȘI DIN ARMATELE GERMANĂ, AUSTRO-UNGARĂ ȘI RUSĂ CĂZUȚI PE ACESTE LOCURI.
Aici se odihnesc 11830 soldați din armatele germană și rusă, care au căzut în aceste locuri pentru apărarea patriei. Pe 8 plăci sunt înscrise numele a 514 soldați, iar pe partea din spate a peretelui din piatră sunt montate 56 plăci сu numele a 146 soldați, care au fost înmormântați ulterior în acest cimitir, exhumați din 12 localități din Bucovina. În incinta cimitirului au fost instalate 50 cruci din piatră și 4 pietre funerare cu forme identice, pe care sunt menționate denumirile a 48 localități din Bucovina. Aleea ce duce la intrare este acoperită cu piatră și are formă de cruce, împărțind teritoriul cimitirului în patru sectoare. Autorul proiectului a fost arhitectul Fr. Russ.
ZASTAVNA
Troița din lemn.La începutul anului 1939, Căminul Cultural Nistrul a organizat cursuri țărănești unde se țineu lecții sau lucrări practice pe diferite subiecte. În aceste condiții, la 18 martie, maestrul școlar Radu Dragomir a început să sculpteze în prezența elevilor o troiță pentru școală.
Va urma.
Preot profesor Mircea Bejenar
