Auditorium-ul „Joseph Schmidt”, din incinta Universității „Ștefan cel Mare”, a fost joi după-amiază gazda unui eveniment care i-a adus în premieră la Suceava pe reprezentanții Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu.
O serie de fotografiiinedite păstrate în arhiva inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan
Evenimentul (care s-a întâmplat să survină zilei în care, la New York, casa de licitații „Shoteby’s” a vândut o lucrare turnată în bronz, în anul 1911, de Constantin Brâncuși, cu suma de 12.682.000 dolari, depășind cu mult estimarea inițială a organizatorilor – care situau prețul între șase și opt milioane de dolari) a constat în prezentarea unei expoziții cu fotografii inedite de la ridicarea „Coloanei fără sfârșit” și a volumului intitulat „Așa grăit-a Brâncuși”, semnat de Sorana Georgescu-Gorjan.
Manifestarea, care se circumscrie acțiunilor organizate de Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu în anul în care se împlinesc 55 de ani de la moartea artistului (16 martie 1957), care a intrat în istoria lumii ca „părintele sculpturii moderne”, le-a oferit celor care au participat la întâlnirea organizată la Auditorium-ul „Joseph Schmidt” prilejul să vadă o serie de fotografiiinedite păstrate în arhiva inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, autorul proiectului tehnic de execuție și montare a „Coloanei fără sfârșit”.
Principalele etape ale procesului de montare a „Coloanei fără sfârșit” și cartea „Așa grăit-a Brâncuși”
Conștient de importanța proiectului, inginerul Gorjan a fotografiat principalele etape ale procesului de montare și amplasare a „Coloanei fără sfârșit”, imortalizând momente esențiale, de la schița coloanei și amenajarea șantierului, până la terminarea montajului.
Fiica acestuia, Sorana Georgescu-Gorjan, care a condus redacția de limbi străine a Editurii Academiei, a tradus numeroase cărți și articole și a publicat cinci volume și peste 140 de eseuri în domeniul cercetării creației brâncușiene.
Cartea „Așa grăit-a Brâncuși”, realizată Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși” în parteneriat cu Editura „Scrisul Românesc” din Craiova, reprezintă rodul strădaniei și cercetărilor autoarei efectuate pe parcursul unui deceniu.
Lucrarea trilingvă (română – franceză – engleză), aflată la cea de-a treia ediție, valorifică cca. 300 de scrieri olografe ale sculptorului, precum și cugetările sale, împărtășite în interviuri sau relatate de interlocutori credibili.
Brâncuși și Eliade, doi creatori emblematici în cultura română
Prezentarea acestei expoziții la Suceava s-a conturat, așa cum a spus Ovidiu Popescu, directorul Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, din toamna anului trecut, cândAsociația de Artă „Nicolae Tonitza” (TAG – Tonitza Art Group) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava a participat cu o expoziție de pictură pe simezele Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, expoziție organizată de asociația suceveană împreună cu muzeul gorjean și Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși”.
Dacă în calitate de eliadist conf. univ. dr. Sabina Fînaru a făcut referire la coordonatele dezvoltării geniului brâncușian și a prezentat o serie de considerații vizând relația Brâncuși – Eliade, doi creatori emblematici în cultura română, dr. Sorin Lory Buliga a realizat o prezentare power point a operei lui Constantin Brâncuși.
„Brâncuși… un artist- filosof cu o gândire mito-religioasă de sorginte arhaică și tradițională”
Fotografiile expuse (realizate în anul 1937) prezintă imagini cu locul ales de Brâncuși pentru amplasarea coloanei, cu montajul de probă din atelierul de construcții metalice de la Petroșani, cu echipa de montaj în diverse ipostaze, cu ridicarea tronsoanelor de stâlp și montarea celor 15 elemente-modul ale coloanei, dar și cu inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, în anul efectuării lucrărilor și la un interval de peste 40 de ani.
Să cuvine să reținem faptul că în România există doar trei teze de doctorat având ca temă opera lui Brâncuși, una dintre ele fiind teza dr. Sorin Lory Buliga, intitulată „«Spirit» și «Materie» în viziunea unui artist filosof: Constantin Brâncuși”, lucrare încheiată cu concluziacă Brâncuși a fost un artist- filosof cu o gândire mito-religioasă de sorginte arhaică și tradițională, ce pare să provină din straturile profunde ale tradiției mito-religioase specifice spațiului sud-est european și carpato-dunărean”.
