Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu spune că nu regretă flexibilizarea acordului de la Viena prin care băncile mamă nu mai sunt obligate să mențină o expunere exactă în România, pentru că fluxurile de capital pot fi nu numai monitorizate, dar și controlate prin norme prudențiale interne.
„Pe undeva eu nu regret faptul că se dă mai multă flexibilitate băncilor prin acordul de la Viena, cu toate că evenimentele din ultimele săptămâni m-au pus și pe mine pe gânduri, întrucât există posibilitatea ca prin norme prudențiale aceste fluxuri să fie nu numai monitorizate, dar și controlate”, a spus Isărescu.
Isărescu a arătat că, deși acordul de la Viena încă există, înțelegerea nu se mai bazează pe cifre concrete, în sensul că băncile nu mai sunt obligate să mențină un anumit nivel al expunerii.
„Băncile mamă nu mai sunt deloc generoase cu ele (subsidiarele – n.r.) în ceea ce privește liniile de finanțare, pentru că la rândul lor au nevoie de capital. Nu retrag banii din România, dar nu le mai asigură că la scadență le vor reînnoi. În consecință, și acordul de la Viena, care există încă, dar există fără cifre, este mult mai flexibil”, a mai spus Isărescu.
Directorul financiar al Erste Bank, Manfred Wimmerm, a declarat recent că grupul austriac consideră că în prezent nu există „necesitatea și nici dorința pentru o continuare a Inițiativei de la Viena”, angajament asumat în 2009 împreună cu alte bănci pentru menținerea finanțării subsidiarelor din România și alte țări din Europa de Est, întrucât condițile s-au îmbunătățit.
„Necesarul de finanțare a devenit mult, mult mai mic, deoarece deficitele de cont curent au scăzut, sau balanța a devenit pozitivă”, a afirmat Wimmer.
Șefii de stat și de guverne din zona euro au decis în urmă cu două săptămâni la Bruxelles ca programul de recapitalizare a băncilor europene să includă o clauză de menținere a expunerii instituțiilor financiare pe toate subsidiarele din statele UE, pentru a evita presiunea pe piețele de credit și, implicit, pe economia reală.
