Tendința de suprareglementare a piețelor financiare este îngrijorătoare nu doar pentru monetariști și libertarieni, pentru că poate stimula în sine asumarea de riscuri sub acoperirea regulilor, iar soluția rezidă în promovarea eticii și profesionalismului, apreciază guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
„Dacă strângi șurubul reglementării prea tare intri în conflict cu mecanismele pieței (…) Tot timpul există riscul suprareglementării, care de la un punct în colo poate să dărâme încrederea. Adecvarea capitalurilor este una dintre temel preponderente ale reglementării (…) Acest lucru creează propriile stimulente pentru apetitul pentru risc al bancherilor și se va ajunge la un nou ciclu de neadecvare a capitalului. Dacă știm aceste lucruri, ce facem? Cred, la fel ca alții, că încrederea, având o componentă emoțională, depinde foarte mult de calitatea bancherului”, a spus Isărescu la aniversarea a 20 de ani de la înființarea Institutului Bancar Român.
Guvernatorul BNR apreciază că relația de credit este fundamental umană, de încredere, și abia în secundar o relație tehnică, ceea ce face ca etica și profesionalismul să fie esențiale, pentru a construi un profil de bancher caracterizat de „onestitate, moralitate, simț al dreptății și echilibrului”.
Isărescu a explicat că dereglementarea excesivă a fost la fel de periculoasă, mai ales într-un sistem financiar care este construit pe riscuri, dar a fost supraestimată pentru că nu s-au identificat corect resorturile de creștere globală din ultimii 20 de ani.
Potrivit lui Isărescu, combinația de piețe foarte libere și stat social, de creștere economică susținută concomitent cu inflație scăzută au fost rezultatul unor evenimente unice și irepetabile, legate în principal de căderea comunismului și a Cortinei de Fier. El a explicat că avansul economic s-a realizat atât prin importul de tehnologie pe fostele piețe comuniste, cât și prin comercializarea tehnologiilor secrete dezvoltate în perioada Războiului Rece, din care au rezultat actualele industrii, cum este cea de „micro-telefonie”.
Tot ca elemente irepetabile sunt văzute de guvernatorul BNR și dezvoltările pe piețele mondiale ale Chinei și Indiei, astfel de evoluții fiind puțin probabile în viitor din cauza unor politici mult mai prudente privind conservarea locurilor de muncă.
Pe de altă parte, Isărescu a ținut să arate că Adam Smith avea dreptate atunci când vorbea despre forța „mâinii invizibele” a pieței și despre „lăcomia” și goana după profit aducătoare de progres, pentru că „Avuția Națiunilor” a fost scrisă în secolul XVIII, când societatea britanică era caracterizată de un puternic spirit moral.
„El vorbea de mâna invizibilă și lăcomie într-o societate în care normele etice erau foarte puternice, iar munca era una dintre valorile supreme. Lumea mergea la biserică, și nu din când în când, ci în fiecare duminică, și-și stabileau acolo și normele de etică, pe care noi azi le vedem ca fiind chiar foarte rigide”, a explicat Isărescu.
Oficialul BNR crede că nu poate reprezenta o supriză aducerea în spațiul public a problematicii eticii într-o lume mult transformată, „și nu mereu spre bine”, o lume globalizată, în care se suprapune civilizația globalismului cu civilizația religioasă, „o lumne cu o capacitate de comunicare extrem de rapidă”.
Isărescu a amintit că deși e aparent lipsită de moralitate, lumea financiară s-a construit pe încredere, pe norme etice clare, chiar dacă uneori nescrise.
„Bancherii când dădeau greș aveau un singur gest: își puneau pistolul la tâmplă. Nu erau reguli, dar nu mai puteau ieși în societate. Nu exista un formalism, erau mai degrabă cutume și norme de conduită”, a mai spus Isărescu.
