Sistemul bancar românesc este mai puțin vulnerabil față de criza financiară internațională pentru că are o capitalizare solidă și expunere exclusiv pe piața internă, unde sunt randamente înalte, a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. „Cred că este nedreaptă afirmația că sistemul bancar de la noi nu a fost afectat de criză pentru că ar fi primitiv. Plasamentele în credite pe piața internă asigură un randament ridicat, care face superfluă căutarea altor plasamente, pe piața externă. Problemele băncilor de la noi sunt să identifice noi resurse, interne și externe, și să mențină sănătatea portofoliului de credite”, a spus Isărescu la conferința „Calea spre standarde europene în serviciile financiare”, organizată la Râmnicu Vâlcea.
Explicații
El a argumentat că majoritatea plasamentelor băncilor sunt pe piața internă, unde există încă o expansiune a împrumuturilor, iar noile reglementări ale BNR pentru temperarea creditului vor contribui la menținerea unui portofoliu sănătos.
Guvernatorul BNR a arătat că sistemul bancar din România continuă să se dezvolte într-un ritm accelerat.
Deși unele din băncile-mamă au raportat pierderi ca urmare a expunerilor pe băncile americane intrate în faliment, aceste pierderi nu au afectat operațiunile băncilor din România. Băncile din România nu au avut expuneri semnificative nici pe instrumente financiare derivative transformate în pierderi, nici pe bănci intrate în faliment, a explicat Isărescu.
„Dacă totuși ar apărea o nevoie suplimentară temporară de lichiditate, prima resursă ar fi chiar rezervele minime obligatorii ale băncilor la BNR, care reprezintă o plasă de siguranță deosebit de valoroasă, pentru momente de tensiune”, a arătat guvernatorul BNR.
Măsuri fără precedent
Potrivit lui Isărescu, evoluțiile din ultimele luni de pe piețele financiare internaționale nu au precedent în întreaga perioadă postbelică, astfel că au obligat și continuă să oblige guvernele și băncile centrale din Statele Unite și din celelalte țări dezvoltate la măsuri fără precedent.
„Obiectivul principal al acestor măsuri: să limiteze panica, a cărei propagare poate avea efecte mai devastatoare decât însăși cauza care a produs-o. Injecția masivă de lichiditate a băncilor centrale și măsurile adiacente anunțate de administrația americană par, pentru moment, să dea roadele așteptate”, a adăugat oficialul băncii centrale.
El se așteaptă ca după depășirea fazei critice a crizei să urmeze o perioadă mai puțin spectaculoasă, dar consistentă, în care băncile centrale vor drena lichiditățiile injectate în piață, iar organizații naționale și internaționale vor propune măsuri pentru a evita repetarea pe viitor a crizei.
„Uniunea Europeană, în ansamblu, a înregistrat în ultimul an creșteri în jurul valorii de 1%, iar rata inflației, de circa 4%, reprezintă mai mult decât dublul nivelului țintă al Băncii Centrale Europene. Între cele mai afectate au fost economiile mai slab dezvoltate, care dispun de instrumente mai puține pentru apărare. Între acestea, țările baltice au trecut în scurt timp de la rate de creștere de 6-7% la stagnare și chiar recesiune”, a exemplificat Isărescu.
El respinge însă scenariile unor analiști care anticipează repetarea situației din țările baltice și în România, arătând că există o diferență majoră între consiliul monetar (currency board) sau o politică foarte aproape de acesta și politica de țintire a inflației practicată de BNR.
Isărescu: Sistemul bancar românesc, protejat față de criza internațională
