Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirmă că nu este adeptul acordurilor cu FMI și nu se aștepta să mai fie nevoie de astfel de aranjamente după 20 de ani, dar sunt necesare întrucât rezolvă o problemă de conformare la nivel executiv.
„Nu sunt deloc adeptul relației cu FMI. Acum doi ani am fost într-o întâlnire ca aceasta. Am spus îmi pare rău că trebuie să mă retrag dar mă duc la BNR pentru că au început negocierile cu FMI, era ianuarie-februarie 2009, și am spus atunci că nu mă apteptam ca după 20 de ani eu cel, care am deschis negocierile cu Fondul, să mai ajungem la mâna Fondului. Dar aceasta este o chestiune de conformare. Prima chestiune în discuțiile cu Fondul, pe care noi nu vrem s-o înțelegem este ownership-ul, să-ți asumi programul. Prima condiție cu FMI este să fii proprietarul măsurilor, să-ți asumi proprietatea măsurilor. Nu doar ca să se spele pe mâini. Ei știu din experiența atâtor ani că fără ownership implementarea măsurilor este falsă, dacă guvernul nu este responsabil”, a spus Isărescu la conferința „Guvernarea 1996 – 2000 evaluarea din perspectiva ultimilor zece ani”.
Șeful băncii centrale consideră că actul de guvernare din 2000 și până la aderarea la UE a fost coerent tot ca urmare a constrângerilor acrodurilor cu FMI.
„Îmi pare rău s-o spun, dar continuitatea și coerența guvernelor din 2000 până în 2007, atât cât a fost ea, a fost asigurată tot de acordurile cu Fondul”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul BNR consideră că este nevoie în prezent de un consens politico-social de genul celui stabilit în anul 2000, în mandatul său ca premier.
„Aud că acum ne trebuie o strategie, dar nu orice de strategie, ne trebuie un consens politic, iar în 2000 acest consens s-a atins, dincolo de podul de la Snagov, de bătălia politică, de faptul că coaliția pe care am condus-o, o spun cu regret, a pierdut alegereile în mod evident, dar acel consens politic, social, s-a realizat și nu este un lucru mic (…) Ideea aceea de consensualizare, inclusiv a sindicatelor și a societății civile, a fost un efort uriaș, să aduci și elita intelectuală, academia, s-a dat și o binecuvântare din partea cultelor atunci (…) Până în 2007 partidele s-au ținut de acel program (…) Cred că anul 2000 a mai dat și o anumită continuitate în actul de guvernare, nu numai din dezbaterea aceea, o anumită ținută”, a continuat Isărescu.
Fostul premier a amintit că resortul pentru acel consens din 2000 l-a reprezentat aderarea la Uniunea Europeană, obiectiv pentru care a insistat să rămână în calendarul 2007, deși era incert dacă România va fi destul de pregătită pentru a face acest pas.
„Dacă e să fim sinceri, n-am fost pregătiți să intrăm în 2007 în Uniunea Europeană, iar liberalizarea contului de capital este o dovadă”, a spus Isărescu.
Șeful băncii centrale a mărturisit că, dincolo de eforturile întreprinse în perioada în care a condus guvernul, știa chiar înainte de a prelua coordonarea executivului că economia românească își va reveni în 2000.
„Știam că economia se redresează că știam să citesc indicatorii. La BNR se vedea, aici n-am mers chiar pe pojghiță, era aproape o certitudine că economia se va redresa, deși a fost un an 2000 dezastruos în agricultură. A fost un reviriment al producției industriale extraordinar, dar n-a venit de la sine. Acel guvern avea la bază și un raport bun nu unul prost al Băncii Mondiale”, a detaliat Isărescu.
Oficialul BNR a aminiti că pe baza acelui raport și a relațiilor pe care le avea România cu FMI s-a adoptat un program de redresare economică, prin care a impozitul pe profit a fost redus de la 40 la 25%, iar la pentru exportatori până la 5%, ceea ce a creat locomotiva redresării economiei românești. Ca rezultat, la finele anului 2000 veniturile companiilor și în special ale exportatorilor au fost aproape duble.
„Îmi păstrez punctul de vedere că ministrul Remeș (Traian Remeș, fost ministru al Finanțelor) a fost foarte eficient, știa dedesubturile, stăpânea aparatul. Redresarea din 2000 a însemnat un ciclu lung. Și acum am reduce, dar nu mai ai ce să mai reduci. În ’98 sau ’99 politicile n-ai fost prociclice, au fost strânse și ai avut de unde să relaxezi. Din păcate la noi relaxările au avut loc în 2007 și 2008 și cu creșteri de cheltuieli. Nu mai ai de unde relaxa”, a completat Isărescu.
Guvernatorul BNR a încheiat arătând că insistă pentru un consens pe problemele mari ale țării, „că nu s-au terminat”, pe obiective, dar și pe liniile directoare și coerența în politici.
