Creșterea salariilor peste sporul de productivitate a muncii nu este sustenabilă și nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotrivă, la unul mai scăzut, a afirmat, joi, la Academia Română, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Banca Națională nu este împotriva creșterii salariilor. Am putea spune, chiar dimpotrivă. Pentru economia românească nu poate fi decât benefică o creștere cât mai rapidă a salariilor, pentru a avea un standard de viață tot mai ridicat, a depăși decalajul istoric care ne separă de țările occidentale și a opri migrația forței de muncă. Trebuie însă să privim cu luciditate și să afirmăm răspicat că o creștere a salariilor mai mare decât sporul de productivitate a muncii nu este sustenabilă. Creșterea mai rapidă a salariilor decât a productivității muncii nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotrivă, la unul mai scăzut, întrucât decalajul dintre cei doi indicatori fundamentali se sparge mai devreme sau mai târziu în creștere galopantă a prețurilor, depreciere a monedei naționale, îndatorare externă”, a spus șeful băncii centrale, prezent la sesiunea „Strategia de adoptare a euro și criza financiară mondială”.
Toate acestea influențează negativ investițiile și de aceea întârzie, în loc să grăbească, convergența reală a economiei, a explicat Isărescu.
El a arătat că, în ultimii ani câștigul de productivitate anual s-a cifrat la niveluri impresionante, de 10% și peste în fiecare an.
Factori multipli au explicat această evoluție: nivelul scăzut de pornire, reducerea semnificativă – chiar dacă nu întotdeauna surprinsă de indicatorii statistici – a populației ocupate în agricultură și, foarte important, creșterea puternică a investițiilor.
„Chiar și această creștere a fost însă net depășită de aceea a salariilor, iar aceasta explică saltul dramatic al deficitului extern, precum și presiunile inflaționiste în creștere în ultimul an și jumătate. Așadar, pornim la drum cu o povară serioasă. Mă întreb însă ce se va întâmpla în momentul în care creșterea productivității muncii se va atenua”, a continuat guvernatorul BNR.
Or, tendința de atenuare a creșterii productivității muncii este strâns legată de rigiditățile din economie, de problemele de infrastructură, de încetinirea procesului de restructurare economică, a explicat Isărescu.
„Având în vedere toate aceste aspecte, Banca Națională nu este adepta încetinirii creșterii salariilor, ci militează pentru crearea condițiilor care să facă durabilă această creștere și să îi mențină caracterul real. La urma urmei, salariile pot fi majorate oricât din punct de vedere nominal. Piața însă nu va recunoaște decât creșterea acoperită de spor de productivitate. Restul se transformă în inflație și depreciere a monedei naționale, aducând nivelul real al creșterii salariilor acolo unde el are acoperire în producție și în productivitate”, a punctat Isărescu.
El a menționat că BNR, o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană și, implicit, intrarea Băncii Naționale în Sistemul Băncilor Centrale Europene, are nu numai dreptul, ci și obligația de a prezenta un punct de vedere în situația în care apreciază că echilibre fundamentale ale economiei pot fi puse în pericol de o evoluție sau alta.
Guvernatorul s-a referit la obiectivul stabilității prețurilor, respectiv la reducerea ratei inflației la un nivel compatibil cu statutul de membru al Sistemului Monetar European.
„De multe ori, reducerea ratei inflației este asociată cu încetinirea creșterii economice și chiar cu recesiunea. Acest lucru se întâmplă însă numai dacă există o contradicție în mixul de politici economice, dacă reducerea ratei inflației nu este și obiectivul central al altor politici ale autorităților, în mod special politica fiscală și cea de venituri”, a explicat oficialul băncii centrale.
Isărescu a arătat că atunci când există un mix echilibrat de politici, se poate asigura scăderea ratei inflației concomitent cu menținerea creșterii susținute.
O asemenea evoluție se realizează de regulă pe seama aportului investițiilor directe străine, care măresc capacitatea productivă a economiei și finanțează sustenabil un deficit extern, chiar relativ ridicat.
„În cazul țării noastre, experți de la Banca Națională, precum și analiști independenți, au calculat că economia românească își poate menține creșterea accelerată în condiții de scădere a presiunilor inflaționiste chiar cu un deficit de cont curent de 8-10% din produsul intern brut. Pentru a putea atrage însă capitalul străin, economia românească trebuie să ofere condiții atrăgătoare. Cum acestea nu mai pot fi în mod obiectiv cele legate de un nivel scăzut al costului forței de muncă sau de facilități fiscale disproporționate, care ar încălca regulile Uniunii Europene, va trebui să ne îndreptăm către alte măsuri, cum sunt un regim fiscal mai suplu, o piață a forței de muncă mai elastică”, a mai spus Isărescu.
Camera Deputaților a aprobat marți, în unanimitate, o ordonanță care prevede creșterea cu 50% a salariilor personalului din învățământ, iar funcționarii publici au anunțat joi că vor intra în grevă generală dacă nu vor beneficia și ei de aceeași majorare.
