Deprecierea leului din ultima perioada a fost „rezonabilă” dacă sunt avute în vedere tensiunile politice interne, dar scăderea depășește fundamentele economice, chiar dacă România are un deficit de cont curent destul de înalt, care trebuie finanțat, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Leul a fost rezonabil. A fost săracu’, Cum n-a fost? Adică 2-3-4 procente la câte trăsnăi s-au spus pe aici (…) de la început a fost nerezonabilă (deprecierea – n.r.) datorită fundamentelor. Noi credem că fundamentele nu sunt deteriorate. Am avut o inflație mai mare 2-3 ani decât media europeană. Știți că unul dintre fundamente este chiar acesta, diferențialul de inflație. Probabil că o anumită depreciere era de așteptat, din punct de vedere al fundamentelor. Dar diferențialul de inflație între noi și restul lumii, între noi și Europa, a fost de câteva procente. Și în acest an s-a inversat aproape, deci ar fi trebuit să ajute leul”, a explicat Isărescu.
El recunoaște însă că România are o problemă legată de faptul că spre deosebire de Polonia, sau chiar de Ungaria, are un deficit de cont curent mare, care chiar dacă nu mai este 14% din PIB, pe undeva la 4-5% din PIB trebuie finanțat.
Oficialul BNR a explicat că în momentul în care nu este finanțat și nu există capacitatea instituțională și națională pentru a atrage fonduri comunitare pentru finanțare, așa cum s-a construit și programul cu FMI și proiecția de creștere economică, acolo rămâne un gol de finanțare, care devine fundamental.
„Dar noi credem că punând mai multe lucruri, – productivitatea și salariile, evoluția ratei inflației, situația rezervelor – nu există motive de depreciere masivă a leului. Deci, de la un anumit punct s-a excedat ceea ce, în aprecierea noastră, era o zonă mai mult sau mai puțin de echilibru bazată pe fundamentare și a început să devină. Cursul a început să fie influențat cu precădere de alți factori, factori externi, tensiunile interne, incertitudini și așa mai departe. Deci, de la punctul X necunoscut de dumneavoastră și nici de mine, până la punctul actual, v-am spus că este vorba 2-3 procente. acestea 2-3-4 procente sunt extrem de rezonabile față de maniera în care ne-am comportat”, a completat Isărescu.
El a arătat că decuplarea leului față de tendința regională a început în lunile aprilie-mai.
„Factorii au mai fost explicați. E vorba de legătura mai puternică pe care România o are și fizic și psihic cu zona Balcanilor și cu criza din Grecia. Ceea ce a determinat pe partea fizică ieșiri de capital, iar psihic o viziune mai nefavorabilă, mai pesimistă, legată și de România și de sistemul bancar din Româânia și de evoluția cursului din partea piețelor internaționale”, a conchis șeful BNR.
Moneda națională s-a apreciat puternic luni în prima parte a sesiunii interbancare, ca urmare a intervenției indirecte a BNR, potrivit dealerilor, astfel că rata de referință pentru euro a coborât cu 7,41 bani, la 4,5740 lei/euro, după ce vineri a atins un nivel record.
În sesiunea de vineri, cursul BNR a urcat la 4,6481 lei/euro, maximul istoric, ca urmare a tensiunilor politice. Leul și-a reluat joi deprecierea, după ce Curtea Constituțională a anunțat că a amânat decizia privind referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, urmând să verifice listele electorale.
Raportat la cursul de vineri, leul a pierdut 7,6% de la începutul anului, de la 4,3197 lei/euro.
Leul s-a depreciat însă accentuat de la începutul lunii iulie, cu până la 4,4%, din cauza turbulențelor politice. La începutul lunii iulie s-a declanșat procedura de suspendare a președintelui Traian Băsescu.
