Creșterea prețurilor la produsele alimentare în luna februarie s-a plasat sub așteptările pieței și reprezintă o evoluție încurajatoare, mai ales în contextul declarațiilor repetate care anunțau scumpiri cu 30-40%, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Șeful băncii centrale a afirmat, într-un interviu acordat, ieri, agenției MEDIAFAX, că temperarea creșterii prețurilor în luna februarie a fost ajutată și de stabilitatea cursului de schimb, arătând, totodată, că deprecierile sporadice ale leului trebuie văzute în corelație cu întărirea euro pe piețele internaționale, moneda unică atingând în ultima perioadă maxime istorice succesive în raport cu dolarul.
Isărescu a evidențiat că excesul de lichiditate din piața monetară s-a diminuat semnificativ și îndeamnă băncile să constituie portofolii de titluri de stat pentru a asigura mai ușor nevoile temporare de bani..
În opinia guvernatorului BNR, piețele din România sunt încă în proces de maturizare, iar sectorul imobiliar se va confrunta, inevitabil, cu un test de consolidare.
Reporter: Cum apreciați evoluția prețurilor în luna februarie?
Mugur Isărescu: Creșterea de prețuri a fost marginal sub așteptările pieței, ceea ce este pozitiv, dar încurajatoare este, cred eu, evoluția prețurilor produselor alimentare, care s-a situat cu mult sub ce anticipa piața, și mai ales a infirmat mediatizarea excesiv negativă din lunile anterioare, care vorbea de creșteri de prețuri la produsele alimentare de 30 – 40%.
În consecință, sper că dezbaterea publică privind nivelul de temperare a creșterii prețurilor alimentare se va muta de la soluții nesustenabile, de tipul relaxării fiscale, spre ceea ce constat că a prins vigoare în prezent, îmbunătățirea concurenței în domeniu, sau stimularea producției autohtone.
R: A contribuit evoluția cursului de schimb din februarie la dinamica prețurilor?
M.I: Probabil că da, având în vedere certitudinea că transmiterea impulsurilor dinpre curs spre prețuri este mult mai rapidă decât dinspre dobânzi spre prețuri.
Dar, vreau să subliniez din nou, că BNR va menține flexibilitatea cursului ca orientare principală, având în vedere că acesta este un activ important, mai ales în condițiile turbulențelor financiare internaționale. Aș mai adăuga că, de multe ori când s-a vorbit despre slăbirea sau „deprecierea” leului, a existat, de fapt, o întărire a monedei unice.
R: Credeți că evoluția leului a fost influențată în principal de controlul lichidităților și menținerea dobânzilor la peste 9%?
M.I.: În mod categoric da, dar aici aș face un comentariu suplimentar. Observ, în special în ultimele săptămâni, o distribuție inegală a excesului de lichiditate pe piața monetară românească. Au apărut bănci care sunt în căutare cvasi-permanentă de lichiditate, ceea ce înseamnă că nu se mai poate vorbi despre o supralichiditate generală.
R: În condițiile în care excesul de lichiditate tinde să dispară, iar companiile românești vor avea nevoie de tot mai multe împrumuturi pentru cofinanțarea fondurilor europene, are banca centrală în vedere să reducă nivelul rezervelor minime obligatorii?
M.I.: Pe măsură ce excesul de lichiditatea va dispărea, desigur că se creează condiții pentru reducerea RMO la depozitele atrase în lei. În privința resurselor în valută, nu întrevâd o asemenea posibilitate.
Cât despre o diferențiere a RMO pe destinația ulterioară a resurselor atrase, este foarte greu de administrat și de controlat, și nu se practică în țările europene.
R: Datele privind PIB din 2007 arată în continuare creștere economică ridicată. Există opinia că economia merge bine și că restructurarea înseamnă investiții cât mai mari. Cum comentați?
M.I.: Economia crește, nu sunt semn de recesiune și nici semne de slăbire semnificativă a creșterii economice.
Cuvântul bine devine incompatibil, însă, cu reinflamarea inflației și creșterea deficitului de cont curent. Ambele arată nevoia de reforme structurale mai accentuate. Unele se vor face mai ușor cu aportul investițiilor, care duc la creșterea productivității.
Conceptul de restructurare este mult mai larg, înseamnă modificarea legislației care să stimuleze creșterea productivității muncii, flexibilizarea pieței muncii, reducerea birocrației, fluidizarea, creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale, și altele…
R: Cum apreciați dezvoltarea piețelor din România? Anticipați o corecție la nivelul pieței imobiliare, având în vedere dinamica foarte ridicată înregistrată și în 2007?
M.I.: Piețele financiare au intrat în faza de maturizare. M-am referit anterior la piața monetară. Aș adăuga o adâncire sensibil mai mare a pieței valutare, care a trecut cu brio testul numit „turbulențe”, din ultimele șase luni.
Piața titlurilor este relativ rămasă în urmă, dar trebuie să recunoaștem că acest lucru a fost cauzat și de faptul că deficitele bugetare au fost finanțate preponderent din surse internaționale, iar datoria publică este relativ mică.
Bursa, de asemenea, se află într-un proces de maturizare.
În ceea ce privește piața imobiliară, va trece și ea, inevitabil, printr-un test de consolidare. Piețele de mărfuri sunt supuse acum testului de concurență. În acest sens, salut dezbaterea legată de concurență pe piața bunurilor de consum, a hipermarketurilor. Această dezbatere ar trebui adâncită.
Prețurile de consum al populației au urcat cu 0,7% în luna februarie, pe fondul scumpirii gazelor, iar rata inflației din ultimele 12 luni a ajuns la 7,97%, reprezentând nivelul maxim din aproape doi ani. Creșterea de 0,7% a fost inferioară celei din luna ianuarie, de 0,86%.
În luna februarie, cele mai importante scumpiri, de 1,08%, au fost înregistrate la mărfurile nealimentare, avansul fiind susținut de majorarea prețurilor la gaze, cu 8,42%. Mărfurile alimentare au consemnat creșteri de prețuri de 0,38%, iar serviciile de 0,51%.
