Uniunea bancară și consolidarea supravegherii reprezintă un proces inevitabil, mult mai rapid decât s-a anticipat cu câteva luni în urmă, iar România va trebui să se înscrie în el, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Iărescu, adăugând că o primă dezbatere a avut loc în ședința CA de joi.
„Noi credem că procesul s-a declanșat, este extrem de rapid, mai rapid decât am fi anticipat în primăvară sau în vară, este legat inerent, în special în zona euro, de ajutorul masiv acordat din bani publici sectorului bancar. Este aproape o regulă aici că atunci când ai o asemenea intervenție supravegherea consolidată este esențială și, în consecință, considerând că procesul este rapid și inevitabil, cred că trebui să facem parte din el. Maniera în care vom face parte din el nu depinde numai de noi. Depinde și de etapele, cum se vor contura, le cam vedem în linii mari, dar nu le putem spune cu precizie, mai depinde de negocierile dintre state…. Credem că procesul este inevitabil și rapid, și trebuie să ne înscriem în el”, a afirmat Isărescu, răspunzând unei întrebări privind poziția BNR în problematica uniunii bancare și supravegherii consolidate.
Șeful BNR a mai precizat că o primă discuție pe această temă a avut loc chiar în ședința de joi a Consiliului de Administrație al băncii centrale
„(…) cam aceasta este orientarea BNR, cu mențiunea că nu depinde doar de BNR, ci și de Guvern, de Parlament. Este posibil să avem parte de legiferări noi la nivel comunitar, de țară, de transformări noi. Vă vom ține la curent cu ce considerăm că este important”, a conchis Isărescu.
Premierul Victor Ponta a declarat la începutul săptămânii trecute că România va decide în privința aderării la uniunea bancară după ce vor fi clarificate unele probleme expuse de alte țări, precum Polonia, și pornind de la ideea că oficialii români trebuie să fie „la masă”, proiectul actual nepermițând României să își exprime opinia în uniune.
El a precizat că Guvernul, în consultare cu Parlamentul și cu Banca Națională a României, va avea o poziție oficială în perioada următoare pe această temă, pe măsură ce sunt lămurite unele aspecte ridicate de alte țări, în special de Polonia.
„Guvernul polonez a spus: «cum putem să aderăm la o uniune bancară la care nu avem dreptul să participăm la discuții și nu avem drept de vot, pentru că, nefiind în zona euro, noi avem dreptul doar să fim de acord, nu avem dreptul să ne spunem părerea ?» Ori, din acest punct de vedere, cred că România, ca și Polonia, ca și alte țări care și-au exprimat deja acest punct de vedere, sigur că trebuie să meargă în direcția unei mai mari integrări la nivel european, dar cu condiția să fii la masă. Nu poți să fii în afara camerei și să fii de acord. Ăsta e un gen de reprezentare a României care ne-a afectat în ultimii ani. Noi totdeauna eram de acord cu ceva ce nu ne băga nimeni în seamă”, a spus Ponta.
Potrivit premierului, uniunea bancară este o idee bună, dar România, ca să fie parte la ceva, trebuie să fie și „primită la masă”, iar în propunerea actuală, nefiind membră a zonei euro, România nu poate nici să participe, nici să își spună părerea în cadrul uniunii bancare.
Anterior, președintele Traian Băsescu a declarat, la Bruxelles, că i-a asigurat pe președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și pe președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că opțiunea României este de a fi parte a uniunii bancare, chiar dacă nu face parte din zona euro.
Comisia Europeană (CE) a prezentat în urmă cu două săptămâni un proiect pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Băncii Centrale Europene (BCE), în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va garanta coerența reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE, iar Parlamentul European (PE), Consiliul European și Eurogroup, forumul miniștrilor de Finanțe din zona euro, vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităților de supraveghere ale BCE.
