Creșterea cursului de schimb pare o reacție de mică amploare la evoluțiile politice din ultimele zile, dar nu este exclus ca noul nivel să reflecte și o modificare a fundamentelor macroeconomice, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizând că miercuri cotațiile s-au stabilizat singure.
„Cursul de schimb pare deocamdată o reacție (…) dar și aici nu ne dăm seama dacă nu cumva, după o perioadă de trei ani, fundamentele duc la o anumită mișcare a acestei zone. Avem trei ani în care diferențialul de inflație a fost în defavoarea noastră. În patru luni avem două schimbări de guvern, o lună de manifestații și proteste sociale, o iarnă destul de grea. Să nu trecem cu vederea nici aceste lucruri pe care nu aveam cum să le prevedem în toamna anului trecut. S-ar putea să fie mișcări generate de o cobinație de factori”, a afirmat șeful băncii centrale.
Isărescu a ținut să precizeze că nu se poate vorbi de o depreciere de amploare a cursului.
„Azi am văzut o stabilizare de la sine, chiar dacă a fost depășită acea barieră psihologică de 4,4 lei/euro, despre care de care se tot vorbește în presă”, a adăugat guvernatorul BNR.
El apreciază că evoluția cursului nu va avea un impact important asupra inflației.
Este pentru a doua oară în ultimele luni când guvernatorul BNR vorbește despre o depreciere a leului pe baza fundamentelor macroeconomice.
Această ultimă declarație sugerează chiar că banca centrală ar putea fi confortabilă cu noul nivel al cotațiilor.
După căderea Cabinetului Ungureanu, cotațiile monedei euro pe piața locală au atins valori maxime istorice atât vineri, cât și în ședința de luni. În aceste două ședințe cursul a urcat de la 4,3750 lei/euro la 4,4150 lei/euro, o creștere de aproximativ 1%.
Referința publicată de BNR a atins miercuri un nou maxim istoric, de 4,4168 lei/euro, în creștere cu 1,98 bani față de nivelul de luni, deprecierea leului temperându-se spre jumătatea zilei.
Consiliul de Administrație al BNR a decis miercuri să mențină rata de politică monetară la 5,25% pe an, oprind seria de reduceri consecutive de dobândă începută în noiembrie anul trecut, poziție anticipată de analiști după căderea Guvernului Ungureanu, săptămâna trecută.
Isărescu a explicat că banca centrală a oprit ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza celor mai recente evenimente politice interne, care s-au suprapus pe evoluții externe nefavorabile, inclusiv la nivelul sistemului bancar.
