România va intra probabil într-o nouă perioadă în care se va confrunta cu intrări masive de capitaluri, deși înrăutățirea situației Greciei ar putea tempera acest trend temporar, iar BNR va încerca să atenueze volatilitatea cursului de schimb, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
„Este probabil să intrăm într-o nouă perioadă în care în România vor intra masiv capitaluri, cu suișuri și coborâșuri. Accentuarea situației dificile din Grecia ar putea să tempereze ce spun acum. Cred, însă, că ciclul pe termen mediu este inevitabil o perioadă în care vom avea intrări mai mari de capital. Vom încerca binențeles să atenuăm volatilitatea cursului de schimb, dar acesta nu este un «must»”, a spus Isărescu la un seminar pe teme economice.
El a arătat că nu trebuie date mesaje greșite despre ceea ce banca centrală poate face pentru a influența evoluția cursului.
„Dacă intrările de capital vor fi mari, acumularea de rezerve execedentare, deja avem rezerve internaționale excedentare și crearea de lichiditate prin intervenții directe este o iluzie, nicio bancă centrală nu poate face acest lucru. Vom încerca să descurajăm volatilitatea extremă a cursului, prin alte măsuri neortodoxe, dar în același timp spunem că este foarte important să fie asigurată competitivitatea produselor românești nu numai prin preț, ci și prin productivitate, costuri scăzute de producție, promovare corespunzătoare, deschiderea spre noi piețe de export. Reformele structurale sunt esențiale în acest sens”, a spus Isărescu.
El a arătat că România a fost „inundată” în perioada 2006 – 2008 de capitaluri străine, iar mixul de politici macroeconomice nu a fost corespunzător.
Isărescu a explicat că discuția publică trebuie orientată către mixul de politici macroeconomice, care determină un model de creștere economică sustenabil sau nu.
„Alminteri vom rămâne și în viitor, ca și în trecut, în mare măsură la dispoziția capitalului privat care ați văzut ce comportament are: te iubește câteodată foarte mult și îți invadează țară cu sume imense față de capacitatea de absorbție a unei economii mici și deschise ca România, pentru ca apoi din considerente care nu țin totdeauna de economia internă, ci de motivații internaționale, să se retragă brusc și să creeze alt fel de probleme”, a continuat Isărescu.
El a arătat că România a răspuns bine în perioada 2000 – 2004 la intrările de capital „modeste”, în contextul în care a existat și un acord cu FMI.
Isărescu a arătat că în perioada 2005 – 2008 au fost intrări mari de capital, dar și cheltuieli bugetare ridicate, care nu s-au dus în sectorul de infrastructură, ci pe partea de cheltuieli sociale și salariale.
„Din 2009, mixul de politici macroeconomice a fost corect, chiar dacă percepția în timp ce au fost puse în practică a fost că mixul nu a fost corect și că erau alte soluții. Nu erau, erau doar alte iluzii, de data asta mult mai periculoase”, a continuat guvernatorul băncii centrale.
El a spus că economia se obișnuise cu intrări de capitaluri mari, în condițiile în care acestea însumau în 2004 circa 4 miliarde de euro și în perioada 2005-2008 se situau la o medie anuală de 16 miliarde de euro.
„Noi nu am fost într-un «sudden stop», prin comparație medicală ca un infart, dar am fost foarte apropiați de un «sudden stop», așa cum se definește fenomenul pe plan internațional ca fiind momentul când, dintr-un motiv internațional sau intern, capitalurile care alimentează o economie pur și simplu se opresc. Economia este obișnuită să crească bazată pe aceste capitaluri străine”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul a spus că nu a crezut în 2009 că România se apropie de un «sudden stop».
„Cifrele arată că nu am fost chiar acolo, dar eram foarte aproape. Și asta nu este de glumă. Cred că noi nu am intrat într-un «sudden stop», inclusiv pentru faptul că am reacționat la timp, la sfârșitul lui 2008 și începutul lui 2009. Și în consecință și mișcările de capital care începuseră să fie brutale nu s-au reversat – spus cu alte cuvinte nu au mai intrat atât de multe capitaluri în România, dar nu s-au retras. O retragere de capitaluri ne-ar fi pus într-o situație de «sudden stop». Cheia care a evitat această situație total dramatică pentru o țară a fost faptul că am încheiat la timp acordul de împrumut cu Fondul Monetar și cu Uniunea Europeană”, a declarat guvernatorul BNR.
Pe de altă parte, el a spus că este o eroare atunci când politicienii spun că vor deficit bugetar mai mare, întrucât au nevoie de cheltuieli bugetare mai ridicate.
Isărescu a explicat din nou că atunci când se realizează un deficit bugetar mai mare cresc aproape automat și costurile de finanțare, iar per total se vor majora cheltuieli bugetare.
„Vă răspund domnule prim-ministru la faptul că mai bine să sufere politicienii. Politicienii, dacă urmează politici financiare sănătoase, nu vor suferi pentru că nu este durere mai mare pentru un om politic decât să promită ceva și să nu se poate țină de cuvânt, pentru că în final piața răspunde foarte rapid și taie acea iluzie de cheltuieli bugetare suplimentare”, a afirmat Isărescu.
Premierul a declarat, prezent la același seminar, că Guvernul se va abține de la politici populiste, astfel încât cetățenii care au suferit în ultimii doi ani de criză economică, să nu fie afectați de decizii care nu pot fi susținute economic.
„Românii au suferit prea mult în acești doi ani ca politicienii să îi pună din nou în fața unor încercări populiste care să îi coste în viitor. Mai bine să sufere politicienii, dar să fie realiști, pentru a putea conserva ceea ce am clădit cu mare greutate în acești ultimi doi ani”, a spus Boc.
Guvernatorul BNR a afirmat în urmă cu două săptămâni că o apreciere excesivă a leului ajută dezinflația pe termen scurt, dar ar putea aduce dezavantaje pe termen mediu și lung, iar banca centrală este interesată ca rata de schimb să rămână într-o zonă de echilibru.
El a arătat atunci că de mulți ani nu a mai văzut un atât de mare aflux de rapoarte pozitive la adresa României, ceea ce pune presiune pe cursul de schimb, atrăgând fonduri volatile.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, afirma recent că intensificarea fluxurilor de capital străin va face ca dobânda să redevină principalul instrument de politică monetară, dar băncile centrale vor oscila între obiectivul inflație și cel al competitivității.
„Deocamdată nu vedem un val foarte mare de capitaluri, dar probabilitatea este destul de înaltă (…) În 2005 – 2008 când au fost intrări mari de capital nu ne-am comportat cum ar fi trebuit. Se poate face foarte puțin pentru a proteja competitivitatea prin preț. Creșterea competitivității non-preț înseamnă că toate reformele trebuie îndreptate către întărirea competiției și a concurenței pe piață. Până acum s-au făcut prea puține, dacă mă întrebați să dau un exemplu aș spune doar noul Cod al Muncii”, a spus Croitoru.
În opinia lui Croitoru, Guvernul trebuie „să facă loc” sectorului privat, mai ales că în perioade de creștere economică, deficite mai mici nu înseamnă neapărat cheltuieli publice mai mici.
