Atragerea fondurilor europene este cea mai importantă problemă a României, iar dacă procesul de accesare a banilor nu se va îmbunătăți, atunci statul va continua să fie un contribuitor net la bugetul UE, a declarat, vineri, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.
Dificultățile întâmpinate în atragerea acestor fonduri subliniază o serie de alte disfuncționalități, a afirmat guvernatorul, prezent la un seminar pe teme economice.
„Accesarea acestor bani, din experiența altor state, ajunge la paradox. Zonele cele mai nevoiașe, pot accesa mai greu fonduri, întrucât acest proces presupune calificare, administrație durabilă”, a spus Isărescu.
Oficialul băncii centrale a făcut o scurtă comparație între România și alte state din UE, respectiv Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia, privind atragerea de fonduri în primul an după aderare.
Astfel, gradul de accesare din România s-a situat la circa jumătate din nivelul țărilor menționate.
De asemenea, guvernatorul BNR a subliniat că România a fost singurul stat care s-a regăsit în poziția de contribuitor net la bugetul UE.
Oficialul BNR a arătat că la acest moment este important ca fondurile să fie atrase, nu să se discute dacă alocarea acestora a fost negociată corect.
„Mi se pare o așezare echilibrată, rămâne doar problema accesării. Dacă însă capacitatea administrativă este cea mai disfuncțională, atunci alocarea de 1,1% (din totalul fondurilor UE – n.r.) este redusă, dar aceasta este mai degrabă problema noastră, decât a UE”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a sugerat că ar trebui analizate situațiile Spaniei și Portugaliei, acestea fiind exemple care ar trebui luate în considerație.
De asemenea, oficialul BNR a arătat că printre provocările legate de absorbția fondurilor se numără menținerea unei creșteri economice ridicate, asigurarea cofinanțării și îmbunătățirea capacității administrative.
O altă problemă la care s-a referit guvernatorul a fost aceea a situației terenurilor din România, arătând că acestea sunt „pline de murdării și neîngrijite”.
„Cel puțin jumătate din terenuri sunt cumpărate din considerente imobiliare și nu sunt folosite. Mă întreb, ca finanțist, dacă o dezbatere despre virtuțiile politicii fiscale va curăța terenurile”, spus Isărescu.
