ÎPS Pimen, turnător conștiincios fără angajament scris

Negarea evidențelor. ÎPS Pimen, actualul arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a fost un turnător conștiincios al fostelor servicii comuniste.
Deși nu a semnat un angajament scris cu instituțiile de la vremea respectivă, înaltul prelat a oferit ofițerilor de la Direcția de Informații Externe și Securitate zeci de note informative.
Dacă o parte din note sunt nesemnate sau semnate indescifrabil, altele sunt date olograf sub numele conspirative „Petru” sau „Sidorovic”, iar una chiar cu numele real „Pr. Pimen”.
Cu toate acestea, ÎPS Pimen spune că nu a fost colaborator al fostei poliții politice , iar „discuțiile verbale purtate cu diferiți ofițeri nu au atentat la poziția socială a unui cetățean sau a statului român”.
Începuturile Un teanc de note informative. Atât s-a adunat în dosarul nr. 3370/09.10.2007, constituit la CNSAS împotriva ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Primele date despre rolul dublu pe care l-a avut înaltul prelat apar începând cu anul 1975.
„A furnizat informații și a fost utilizat ca informator de către IJ Suceava sub numele conspirativ Sidorovici, în perioada 1975-1977”.
Potrivit deciziei CNSAS, ÎPS Pimen a fost folosit în perioada când a activat la Putna, iar rolul său era acela de a culege informații despre unele elemente străine ce vizitau sau erau cazate la mănăstire.
„Datele obținute le furniza verbal. După venirea sa la Suceava a fost atras și mai mult la colaborare, iar informațiile ce le obținea le furniza în scris, deși nu era înregistrat la noi ca sursă. După întoarcerea de la o specializare în RFG, la 30.06.1977, Zainea Vasile a fost înregistrat ca informator intern de către DIE în scopul pregătirii lui cu sarcini în exterior, având numele conspirativ Petru. Anterior înregistrării ca informator intern, documentele confirmă titularului de către Serviciul de Informații Externe, înainte de plecarea sa în RFG, la sfârșitul anului 1976”, se arată în decizia CNSAS.
Misiuni în „Galaxia” și „Kogălniceanu” La scurt timp după „înregimentarea” în rândul informatorilor, actualul arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților a fost inclus într-o delegație a Patriarhiei Române care s-a deplasat în „Galaxia” (denumire conspirativă pentru SUA) pentru a acționa în cadrul „Riposta 77”. După aproape doi ani, pe 22.01.1979, serviciile de informații românești au decis „abandonarea informatorului Petru întrucât acesta nu reușise să îndeplinească sarcinile informative cu care fusese trimis la Ierusalim, în Israel, revenind mult mai devreme în țară ca urmare a imposibilității de adaptare la condițiile climaterice ale acelei zone”.
Decizia de abandonare a informatorului „Petru” a fost aprobată de adjunctul ministrului de interne pe 28 februarie 1979.
În acea perioadă, ÎPS Pimen a mai avut misiuni și în „Kogălniceanu”, denumirea conspirativă pentru RFG, de unde a remis mai multe note informative despre români, în general preoți, aflați în localitățile Solzgiter și Baden-Baden.
Analizele lui „Petru” Dintr-o notă informativă olografă, semnată cu numele „Petru”, reiese ce anume urmărea informatorul. Analiza trimisă celor care l-au recrutat și instruit, așa cum rezultă din dosarul CNSAS, l-a vizat pe arhiepiscopul român din cadrul Arhiepiscopiei Misionare din SUA și Canada.
„Sărăcia lucie a Arhiepiscopiei se datorește faptului că arhiepiscopul nu poate să se încadreze în ritmul și specificul vieții americane, nu folosește posibilitățile specifice Americii de dobândire a celor necesare, primirea de donații în bani sau obiecte, folosirea Bingo-ului, joc de noroc autorizat de stat și pus sub controlul bisericii ca o autoritate morală, donații de pământuri sau case. Lipsa de colaborare dintre arhiepiscop și preoți se datorează și faptului că arhiepiscopul când se duce în vizită canonică într-o parohie, mai întâi vizitează pe unii credincioși ispitindu-i de comportamentul preotului și apoi vizitează pe preot”, se arată în nota scrisă de „Petru”.
Nota semnată „Pr. Pimen” Dacă cele mai multe note apar cu numele „Petru” și „Sidorovici”, au fost și cazuri când semnătura este indescifrabilă. Alte note sunt nesemnate, dar există și un caz când apare și numele real. Este vorba de o notă din 18 ianuarie 1975, în care „Pr. Pimen”, semnatarul notei, explică cum a avut grijă de bagajele unui părinte de la Mănăstirea Sf. Ioan din Suceava în timp ce acesta era plecat în SUA.
În dosar mai există și alte note, care au fost date pe bandă de magnetofon.
Reprezentanții CNSAS recunosc că nu există un angajament scris al actualului arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, dar explică faptul cum s-a făcut această conexiune.
„În lipsa Angajamentului, corelarea între numele real Zainea Vasile și numele conspirative și este realizată prin elementele de identificare a persoanei consemnată de ofițeri în note și rapoarte”, se arată în decizia CNSAS prin care s-a stabilit că ÎPS Pimen a făcut poliție politică.
Tot aici se menționează și faptul că pe 22 aprilie 1988, dosarul personal „Petru” a fost închis. „Din analiza materialelor ce îl alcătuiau s-a constatat că ”, este justificarea dezactivării ca informator a ÎPS Pimen.
“Nu am fost colaborator al poliției politice comuniste” ÎPS Pimen a contestat decizia CNSAS și susține că acuzațiile nu stau în picioare.
“Nu am avut nici un angajament scris cu aceste instituții și concluzia este că numele conspirative și din dosarele 40.160 și I 993 ale SIE au fost date pe proprie răspundere de foști ofițeri cu care am avut diferite discuții sub pretextul activităților bisericești și istorice, referindu-mă la persoane cât am fost ghid la Mănăstirea Putna, iar aceste discuții verbale purtate cu diferiți ofițeri nu au atentat la poziția socială a unui cetățean sau a statului român. Declar pe proprie răspundere că nu am fost colaborator al poliției politice comuniste”, se arată în contestația depusă de ÎPS Pimen față de decizia CNSAS.
Recursul arhiepiscopului Pimen, amânat pentru marți Ieri, la Curtea de Apel Suceava s-a judecat și recursul depus de ÎPS Pimen vizavi de verdictul de poliție politică dat de CNSAS. Judecătorii au analizat excepțiile de competență depuse la dosar. Astfel, potrivit prevederilor OUG 1/2008, recursul trebuia judecat de Curtea de Apel pe raza căreia era domiciliată persoana vizată în dosarul CNSAS. Conform OUG 24/2008, competența judecării acestor cauze revine Secției de Contencios Administrativ a Tribunalului București. Magistrații de la Curtea de Apel Suceava nu au luat încă nici o decizie, aceasta urmând să fie anunțată abia săptămâna viitoare, în cursul zilei de marți.