ÎPS Pimen, recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul de poliție politică

Soluție atacată. ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, pare nemulțumit de soluția pronunțată de Curtea de Apel Suceava la începutul acestei săptămâni prin care s-a hotărât ca dosarul care-l privește să fie trimis spre judecare la Secția de Contencios Administrativ a Tribunalului București.
Înaltul prelat a depus recurs față de această decizie, o hotărâre urmând să fie luată de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dosarul în care s-a depus recursul este cel prin care Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității s-a pronunțat cu privire la faptul că ÎPS Pimen a făcut poliție politică.
CNSAS a stabilit că actualul arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților a colaborat atât cu Securitatea, cât și cu Direcția de Informații Externe (DIE) și a avut numele conspirative „Petru” și „Sidorovici”.
Decizia a fost luată în octombrie 2007, iar contestația depusă ulterior de înaltul prelat la CNSAS a fost respinsă, motiv pentru care a fost atacată și în instanță.
Date despre activitatea înaltului prelat Începând din 1975, ÎPS Pimen a oferit informații ofițerilor de Securitate, atât verbal, cât și scris, despre diferite cazuri. Pe lângă misiunile din „Galaxia” și „Kogălniceanu”, numele conspirative pentru SUA și RFG, de unde a dat mai multe note informative, în special despre preoții români din acele state, înaltul prelat a oferit date și despre ceea ce se petrecea în țară. De exemplu, despre o femeie cu care stabilise o relație de prietenie a relatat că „Iubește Țara, dar nu iubește Conducerea Țării, de aceea cu ea am discutat numai ce-i place, fapt pentru care i-am rămas prieten și mă felicitează de Crăciun și Paști și-i răspund la felicitări”. Această notă informativă este din 18 ianuarie 1979 și este semnată olograf „Petru”.
Nici obiceiurile de iarnă nu par să-i fi fost prea dragi arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților. Într-un raport din 22 decembrie 1988 se arată care este poziția ÎPS Pimen vizavi de acest subiect.
„În ziua de 2 decembrie a.c. (n.r. – 1988) episcopul a chemat trei studenți în teologie, atenționându-i în legătură cu activitatea de colinzi în perioada sărbătorilor. Le-a cerut să nu dovedească exces de zel, să rămână în bisericile parohiilor pe lângă care sunt repartizați și să nu extindă activitățile religioase în afară”, se arată în raportul Securității.