Mănăstirea Râșca îl va avea ca oaspete, pentru două zile, 13 -14 septembrie, pe ÎPS Mitropolitul Nectarie al Corfului – Grecia. Obștea mănăstirească sărbătorește duminică, în ziua Înălțării Sfintei Cruci, hramul de toamnă, eveniment la care participă an de an sute de credincioși. Sâmbătă la ora 14:00, va fi întâmpinat marele ierarh din Grecia, dar și racla cu Sfinte Moaște ale Sf. Pantelimon, Sf. Vlasie, Sf. Haralambie, Sf. Varvara, Sf. Xenia și Sf. Paraschevi. Credincioșii se vor putea închina la sfintele moaște, după care, începând cu ora 18:30, vor participa la Slujba de Priveghere a Praznicului Înălțării Sfintei Cruci. Slujba va fi oficiată de ÎPS Mitropolitul Irineu al Olteniei, ÎPS Mitropolitul Nectarie al Insulei Corfu și ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.
Liturghie și agapă frățească Duminică, pe 14 septembrie, la ora 9:30, va începe Sfânta Liturghie, oficiată de ÎPS Mitropolitul Irineu al Olteniei, ÎPS Mitropolitul Nectarie al Insulei Corfu și Preasfințitul Ioachim Băcăuanul. La ora 12:00, credincioșii care au participat la Liturghie sunt invitați la o agapă frățească, în curtea mănăstirii.
Construită de Petru Rareș în 1542, mănăstirea Râșca s-a deosebit inițial de celelalte ctitorii ale voievodului prin dimensiunile ei mai reduse, precum și prin planul relativ simplu, fără pridvor și camera mormintelor. Potrivit tradiției, în aceste locuri existau sihaștri care trăiau în rugăciune la începutul secolului XIV pe valea râului Moldova. Ei și-au întemeiat o mică obște monahală, pe locul unde se află astăzi comuna Bogdănești – Fălticeni, cu o biserică de lemn închinată Sfântului Ioan Teologul. Bogdan I a înnoit biserica de lemn a sihaștrilor din lunca Moldovei și de la el, aceasta mică așezare isihastă s-a numit „Schitul Bogoslov” sau „Sihăstria Bogdăneștilor”.
Kogălniceanu, închis șase luni la Râșca O parte din călugări trăiau în obște, iar cei mai râvnitori se rugau singuri în desăvârșită asceză, fie pe valea pârâului Râșca, fie în adâncul munților din apropiere. De obicei sihaștrii din Bogdănești se linișteau, mai ales în timpul posturilor, în Muntele Pleșu și Slătioru, 10 km mai sus de schit.
Sihăstria Bogdănești s-a extins și mai mult sub Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, fiind înnoită de Bogdan cel Orb între anii 1512-1517, printr-o nouă biserică cu hramul Sfântul Nicolae. Într-o cameră din clopotnița mănăstirii Râșca, a stat închis timp de șase luni Mihail Kogălniceanu, din porunca domnitorului Mihai Sturza.
