IORDĂNEȘTI. Sat vechi, dar cunoscut, în vechime, sub numele de Ardănești, Iordăneștii, satul de pe Siret din megieșia localităților Carapciu pe Siret, Cupca, Ropcea, Cuciurul Mare, se întinde pe valea pârâului Hatniul, de la obârșie, și pe pârâul Turii, unde există, îngropată în pământ, o vatră veche, care s-a pustiit, devenind seliște.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Iordănești din Ocolul Berhometelor „15 – toată suma caselor”, însemnând 1 ruptaș, 4 femei sărace și 10 birnici.
În 1774, Iordănești avea 13 familii de țărani (67, în 1784).
Format din două cătune, Pribanul și Slobozia Ropcei, Iordăneștii sugerează rădăcini ale reînvierii prin toponimele părților de sat: Blându, Bostaneni, Mihalacheni, Opaițeni, Tomiceni etc.
În 1843, biserica Sfântul Arhanghel Mihail din Iordănești, patronată de Împăratul Austriei, cu 1.139 enoriași, era slujită de preotul administrator Constantin HOSTIUC. În 1876, când, alături de Împărat, patron bisericesc era și Alexandru de GRIGORCEA, paroh era Constantin HOSTIUC, numărul enoriașilor ajungând la 1.890. În 1907, biserica nouă din Iordănești, construită în 1898, sfințită în anul 1900 și închinată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, îl avea paroh pe Teofil SAUCIUFC, născut în 1857, preot din 1881, paroh din 1887, cantor fiind, din 1899, Emilian PALIEVICI, născut în 1871.
O școală cu 3 clase a fost deschisă în comună în anul 1882[2].
În 1890, comuna Iordănești avea 1.670 locuitori. Primar era Ioan Floare Bojescul, învățător – Eugenie Nemeș, paroh – Teofil Sauciuc, iar cantor bisericesc – Dimitrie Palievici.
Însoțirea raiffeisiană s-a înființat în primăvara anului 1903, din inițiativa preotului Teofil Sauciuc.
În 1 aprilie 1941, la Fântâna Albă, au căzut, printre cei două sute de români, care au căzut victime ale masacrului bolșevic, și cinci săteni din Iordănești, Nicolae Halac a lui Simion, Ion Halac a lui Dumitru, Dumitru Halac a lui Grigore, Dumitru Opaiț a lui Mihai și Constantin Molnar.
La Iordănești s-a născut poetul Mircea LUTIC (29 mai 1939).
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 336
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 33, 1876 p. 70, 1907 p. 146