Până în 1 martie este puțin probabilă producerea unor inundații, în condițiile în care în următoarele două săptămâni temperatura nu va crește în timpul zilei până la zece grade și nici nu sunt prognozate ploi, a declarat, joi, directorul Administrației Naționale de Meteorologie, Ion Sandu.
Directorul Administrației Naționale de Meteorologie a precizat că eventuale inundații majore în următoarele două săptămâni s-ar putea produce dacă temperatura ar crește în timpul zilei la cel puțin 10 grade Celsius, iar noaptea nu ar scădea sub zero grade și dacă s-ar înregistra precipitații sub formă de ploaie de 10-15 litri pe metru pătrat.
Ion Sandu a precizat că aceste două condiții nu vor fi îndeplinite până pe 1 martie, astfel încât producerea unor inundații este puțin probabilă.
Potrivit lui Sandu, pentru următoarele două săptămâni se prognozează că noaptea temperatura va fi negativă, iar în timpul zilei nu va urca mai mult de 3-4 grade Celsius.
Și specialiștii Ministerului Mediului au subliniat că nu există risc major de inundații în următoarele două săptămâni, întrucât temperatura nu va crește foarte mult și nici nu sunt prevăzute ploi, însă au atras atenția că evitarea unor inundații este responsabilitatea autorităților locale.
Directorul general al Autorității pentru Inundații și Managementul Apelor (AIMA), Dan Cîrlan, a declarat că pentru următoarele două săptămâni nu este așteptat un risc major de viituri, dar că acest lucru nu înseamnă că urmează o perioadă liniștită.
Directorul AIMA a declarat că la ora 17.00 va fi organizată o teleconferință cu prefecții pentru a le transmite un set de măsuri imediate și a precizat în mai multe rânduri că dacă vor fi înregistrate inundații majore acest lucru va fi exclusiv din cauza faptului că autoritățile locale nu și-au făcut treaba.
„Au două săptămâni pentru a întreprinde toate aceste măsuri. Acțiunea locală trebuie să predomine în următoarele două săptămâni. Planuri de măsuri există la fiecare primărie din fiecare comună. Nu trebuie să aștepte până vor avea apă până la genunchi.(…) Nu există risc major decât acolo unde comandamentele locale nu își fac datoria”, a declarat Dan Cîrlan.
Întrebați care sunt județele sau localitățile în care riscul producerii de inundații este mai mare, specialiștii din Ministerul Mediului au declarat că nu pot să precizeze punctual acest lucru, dar au menționat că nu există comună în care zăpada să fie de 50-60 de cm și despre care să nu se spună că nu există un risc major.
Directorul AIMA a precizat că probleme legate de inundații pot să apară și în alte zone decât cele în care au fost înregistrate căderi masive de zăpadă.
Dan Cîrlan a mai spus că în cazul în care autoritățile de la nivel local nu au instrumentele necesare pentru a pune în aplicare măsurile prevăzute în astfel de situații (curățarea șanturilor, a rigorilor, a albiilor râurilor), trebuie să ceară ajutorul Consiliilor Județene și dacă situația nu poate fi rezolvată nici la nivel județean prefectul trebuie să solicite sprijin guvernamental.
Directorul AIMA a mai spus că, teoretic, toate autoritățile, de la cele locale până la cele județene, ar trebui să aibă cuprinse astfel de cheltuieli în buget și ar trebui să aibă și un fond de rezervă de 10-15 la sută.
„Depinde doar de autoritățile locale să nu avem inundații. Legea îi obligă să bugeteze aceste acțiuni. În acest moment responsabilitățile majore stau în mâna comandamentelor locale și județene”, a mai spus Cîrlan.
Acesta a precizat că atunci când va începe să se topească zăpada automat vor crește și debitele râurilor, însă autoritățile sunt pregătite să preia cantități mari de apă.
El a mai spus că în această primăvară, dacă vor fi înregistrate inundații, vor fi astfel de situație de pe uscat pe uscat, nu din albia râului pe uscat și acest lucru se va întâmpla doar dacă la nivel local problemele rămân nerezolvate.
„Debitele din bazine sunt aproximativ 40 la sută, putem acumula mari cantități de apă. În această primăvară, dacă vor fi inundații, vor fi cauzate doar de nerezolvarea problemelor la nivel local”, a spus Cîrlan.
Printre măsurile ce trebuie întreprinse de comitetele județene și cele locale pentru situații de urgență în prevenirea inundațiilor cauzate de topirea zăpezii se numără asigurarea scurgerii apei provenite din topirea zăpezii prin șanțuri și rigole în localități, îndepărtarea gheții și a zăpezii din secțiunea acestora precum și a celorlalte blocaje existente (deșeuri vegetale, material lemnos), asigurarea scurgerii apei în zona podurilor și podețelor, îndepărtarea materialului lemnos din zona formațiunilor torențiale și de pe malurile cursurilor de apă, supravegherea permanentă a cursurilor de apă pentru evitarea blocajelor de ghețuri și pregătirea membrilor serviciilor voluntare pentru situații de urgență în vederea participării la acțiuni operative de intervenție.
