Vicepreședintele PDL Ioan Oltean a declarat, vineri, la Bistrița, că direcțiile regionale antifraudă reprezintă „un fel de DNA la dispoziția premierului”, orașele în care vor funcționa acestea arătând „forța fiecărui lider județean”.
Vicepreședintele PDL Ioan Oltean a spus, vineri, într-o conferință de presă la Bistrița, că prin desființarea Autorității Vamale și a Gărzii Financiare premierul a dorit „să-și constituie propriul DNA”.
„Prin desființarea Autorității Vamale și a Gărzii Financiare, premierul Victor Ponta a dorit să-și constituie propriul DNA, constituind cele opt direcții regionale antifraudă fiscală, un fel de DNA la dispoziția premierului. Pentru aceste opt direcții antifraudă fiscală nu s-au mai putut găsi ca și capitală cele opt pentru direcțiile regionale ale Finanțelor Publice, ci bătălia între liderii regionali și județeni a condus spre identificarea altor regiuni în raport cu forța fiecărui lider interesat de a aduce capitala în județul său”, a spus Oltean.
El a dat și câteva exemple de „capitale” ale direcțiilor regionale antifraudă, făcând legături cu membri ai USL.
„Avem Sibiu, evident îl avem și pe Klaus Iohannis acolo. Târgu Jiu, dintr-un amărât de oraș, devine capitala regională antifraudă în detrimentul a cel puțin două județe extrem de importante acolo, Vâlcea și Dolj. Cine era interesat? Premierul deputat de Târgu Jiu! Deva e altă capitală regională antifraudă. Evident, Dan Rușanu, deputat de Deva, nu putea să nu-și pună și el amprenta pe stabilirea acestei locații. Nici vicepremierul Dragnea nu putea să rămână fără o satisfacție. Capitala pentru Regiunea Sud-Muntenia a fost stabilită la Alexandria în detrimentul a două orașe importante Ploiești și Pitești. Ca o paranteză, e de remarcat că liderul județean al PSD Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, nu a reușit să aducă una din cele două instituții la Bistrița, Direcția Regională Antifraudă stabilindu-se la Oradea”, a spus Oltean.
Potrivit liderului PDL, reacțiile unor „baroni locali” față de modul în care s-au stabilit aceste capitale au fost „deosebit de vehemente”.
„Am văzut reacția unui senator de Argeș care condamna faptul că Dragnea și-a stabilit capitala Direcției Regionale Antifraudă la Alexandria, și nu la Pitești, de faptul că a fost stabilită la Târgu Jiu, și nu la Timiș sau la Hunedoara. Se naște o întrebare firească: de ce această bătălie pentru capitala centrului de antifraudă sau a direcțiilor regionale financiare într-o zonă sau alta? Pentru că aceste direcții sunt unități extrem de importante în gestionarea și controlul unui domeniu extrem de important, cel al fiscalității: locuri de muncă, funcții extrem de importante, control asupra județelor aferente regiunii respective, buget și funcții extrem de importante. Așa se explică bătălia extrem de dură între liderii locali, baronii locali, pentru a atrage în zona lor una din cele locații pe care Guvernul le-a definitivat”, a spus Oltean.
Guvernul a aprobat, în ședința din 24 iulie, cele opt sedii ale direcțiilor financiare regionale, precum și sediile regionale ale Direcției Antifraudă a ANAF, a anunțat premierul Victor Ponta, care a arătat că sediile regionale ANAF au fost stabilite în funcție de cel mai mare număr de contribuabili.
Sedii ale administrației financiare regionale vor fi înființate la Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, Craiova, Iași, Ploiești, Galați și București.
Ponta spunea că direcțiile antifraudă au fost stabilite pentru acele orașe care au activități specifice frontierelor, precum Constanța, Suceava sau Oradea.
Alte astfel de sedii vor fi deschise la Alexandria, Târgu-Jiu, Deva, Sibiu și București, a completat Guvernul, prezicând că sediile structurilor regionale antifraudă au fost stabilite în localități din zone care prezintă riscuri ridicate de evaziune fiscală sau în zone limitrofe frontierelor.
