Vicepreședintele Camerei Deputaților Ioan Oltean (PD-L) a declarat, marți, pentru MEDIAFAX, că obligația de a armoniza legislația după ce anumite articole sau acte normative întregi au fost declarate neconstitituționale de către Curtea Constituțională revin Guvernului și nu Parlamentului.
„Parlamentul are obligația de armoniza și de a ține cont de observațiile Curții Constituționale (CCR) numai în ce privește acte normative care încă nu au fost promulgate și care nu sunt efectiv legi. Observațiile legii CCR privind neconstituționalitatea Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali nu implică automat obligativitatea Parlamentului, pentru că Parlamentul în sine nu este inițiator legislativ. Inițiator legislativ este Guvernul în primul rând, și grupurile parlamentare și cetățenii. Cel care are obligația de a armoniza legislația după ce anumite articole sau acte normative întregi au fost declarate neconstituționale este Guvernul României, și nu Parlamentul”, a susținut Ioan Oltean.
Pe de altă parte, Oltean a spus că, după promulgare, orice deputat sau senator poate iniția un act normativ privind armonizarea legii respective cu decizia CCR.
Vicepreședintele Camerei a explicat că „declararea neconstituțională a unor articole din actele normative ce n-au fost încă promulgate înseamnă obligativitatea Parlamentului să armonizeze actele normative cu recomandările CCR, dacă nu, respectivele articole devin abrogate de drept, dar că, în ceea ce privește actele normative care deja produc efecte, în sensul că au fost adoptate, Parlamentul nu mai are obligația de a armoniza legile”.
El a dăugat că, în cazul legilor promulgate, articolele considerate neconstituționale devin automat abrogate în 45 de zile de la data la care Curtea a constatat neconstituționalitatea acestora, „iar legea își continuă efectele doar cu articole care nu au fost declarate neconstituționale”.
În plus, Oltean a explicat că „deciziile Curții sunt absolut obligatorii, în sensul că legile declarate neconstituționale și prevederile considerate neconstituționale rămân definitiv în această formă”, subliniind că „nimeni nu poate să conteste deciziile CCR”.
Curtea Constituțională (CC) atrage atenția Parlamentului că nu a dat curs obligației constituționale privitoare la punerea de acord a dispozițiilor unei legi, declarate neconstituționale, cu decizia Curții și cu prevederile legii fundamentale.
„Curtea Constituțională este consternată să constate că Parlamentul României nu a aflat nici până în prezent că, potrivit dispozițiilor art.147 alin.(4) din Constituția României, revizuită în anul 2003, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, indiferent dacă sunt pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate anterior promulgării legilor (controlul a priori) ori asupra legilor sau ordonanțelor în vigoare, pe calea excepției de neconstituționalitate (controlul a posteriori), acesta din urmă fiind accesibil oricărei persoane fizice sau juridice, în condițiile legii”, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al CC.
Cele de mai sus vizează faptul că Parlamentul – nu o singură dată – nu a dat curs obligației constituționale privitoare la punerea de acord a dispozițiilor unei legi, declarate neconstituționale, cu decizia Curții și cu prevederile legii fundamentale. Spre exemplu, dispozițiile art.II alin.(1) și (3) din Legea nr.249/2006 pentru modificarea și completarea Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali nu au fost încă reexaminate de Parlament, la mai bine de un an de la publicarea Deciziei nr.61 din 18 ianuarie 2007 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2007.
Constatând o atare omisiune, președintele Curții Constituționale s-a adresat lui Bodgan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, solicitându-i să comunice soluția adoptată de Parlament pentru ducerea la îndeplinire a deciziei Curții.
La această solicitare a răspuns secretarul general al Camerei Deputaților, arătând: „Birourile permanente ale celor două Camere legislative au hotărât în ședință comună că Parlamentul are obligația de a reexamina legea numai în cazul deciziei de neconstituționalitate a Curții, pronunțate pe calea controlului a priori. În situația în care decizia Curții Constituționale a fost pronunțată pe calea controlului a posteriori, se consideră că prin decizia respectivă Senatul, Camera Deputaților și Guvernul nu sunt sesizate ci, mai curând, informate, acestea având latitudinea să declanșeze procesul legislativ corespunzător punerii de acord a textelor constatate ca fiind neconstituționale cu prevederile Constituției”.
