Autorul, Ioan Augustin Goia, este autorul cărții „Zona etnografică Meseș”, (București, editura Sport-Turism, 1982) și șef de secție al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca, cercetător cu vechi state de servicii, fost muzeograf al Muzeului de Istorie din Zalău, ocupându-se de etnografie.
Peste 30 de ani de cercetare duc la apariția acestei lucrări: „Economie rurală tradițională în nord-vestul Transilvaniei. Coordonate ale sistemului local-agricol de creștere a ovinelor (sec. XIII-XX)”, Editura Argonaut, Cluj Napoca, 2012, seria Ethnologica, 415 pagini și un fascicol de 48 de pagini pe hârtie cretată, cuprinzând o hartă color, fotografii și desene ale unor adăposturi și structuri de stână.
Un demers de clarificare a fenomenului pastoral românesc
În această lucrare Ioan Augustin Goia face un demers de clarificare a fenomenului pastoral românesc analizând studii dedicate creșterii oilor din zona montană începând cu filologii Romulus Vuia, O. Densușeanu, P. Cancel, Theodor Capidan, I. I. Russu, I. Diaconu continuând cu istorici și zoologi și sfârșind cu sociologii din care nu putea să lipsească Traian Herseni. Le propune revenind la analiza sistemelor tradiționale românești următoarea clasificare: I. Sistemul local agricol; II. Sistemul montan-pendulator; III. Sistemul bazat pe transhumanță.
Autorul consideră că termenul „coorconator” „sugerează plenar rolul precis al fiecărei categorii de informații în definirea procesului pastoral” și propune următoarea structură a informației: 1. Coordonata spațială; 2. Coordonata temporală; 3. Coordonata socială; 4. Coordonata spirituală; 5. Coordonata funcțională; 6. Coordonata economică.
Evoluția hotarelor sătești, calendarul pastoral, reperele temporale care marchează ziua pastorală
Din punct de vedere al habitatului, istoria zonei cercetate se întinde în nord-vestul Transilvaniei, în porțiunea mai joasă care separă Maramureșul istoric de Blocul Munților Apuseni, Munții Meseșului sunt dispuși pe catena Munților Plopișului, Depresiunea Almaș-Agriș și în est se întinde Depresiunea Lăpușului.
Se urmărește evoluția hotarelor sătești din zona cercetată, calendarul pastoral, reperele temporale care marchează ziua pastorală – zile de vară, zile de iarnă, – modalități de asociere urmărind coordonata socială.
Este urmărită activitatea la staul, componența turmei, structura personalului pastoral, dormitul, hrana, stabilirea drepturilor individuale asupra laptelui: măsurișul.
Cel mai complex studiu făcut de un etnolog român despre păstoritul oilor în România
Din punct de vedere al coordonatei spirituale sunt urmărite practicile magice din cursul sezonului pastoral care „erau dublate deseori de atitudini creștine cu aceiași finalitate: protecția turmei și a producțiilor ei.”
Inventarul stânei, amenajările pastorale, adăposturi umane pentru iernat, construcții pastorale utilizate în cursul iernatului și nu trebuie să uită coordonata economică: dinamica efectivelor de ovine din zonă din sec. XIII până la începutul sec. XX și calcule economice privind beneficiile obținute de deținătorii de oi prin valorificarea produselor primare: laptele, gunoiul, lâna, blana, carnea.
În concluzie, putem spune că această lucrare este cel mai complex studiu făcut de un etnolog român despre păstoritul oilor în România.
Dumitru RUSAN
Ioan Augustin Goia: „Economie rurală tradițională în nord-vestul Transilvaniei”
