Colaborare

Invitație spre ”poarta cerului” pentru teologii ucraineni, de la preotul Herea din Pătrăuți



Cartea este teza de doctorat a preotului Gabriel Herea, paroh la biserica-monument UNESCO din Pătrăuți
Cartea este teza de doctorat a preotului Gabriel Herea, paroh la biserica-monument UNESCO din Pătrăuți

Facultatea de Filozofie și Teologie din Cernăuți a fost locația aleasă, pe 10 februarie, de preotul Gabriel Herea și de Muzeul Bucovinei pentru prima lansare a volumului „Mesajul eshatologic al spațiului liturgic creștin. Arhitectură și icoană în Moldova secolelor XV-XVI”. Cartea este teza de doctorat a preotului Gabriel Herea, paroh la biserica-monument UNESCO din Pătrăuți, și a fost tipărită la editura K.A. Romstorfer a Muzeului Bucovinei.
Organizarea evenimentului a beneficiat de sprijinul consistent al Excelenței Sale consulul general al României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, care a însoțit delegația din Suceava pe tot parcursul vizitei în fosta capitală a Bucovinei. Prezentarea cărții a fost făcută de istoricul de artă prof. univ. dr. Tereza Sinigalia și de directorul Muzeului Bucovinei din Suceava, Emil Ursu, dar cel care a captat cu adevărat atenția preoților-profesori și studenților ucraineni prezenți la lansare a fost autorul, preotul sucevean Gabriel Herea.
Publicul, extrem de politicos, dar relativ rece, având în vedere situația politică nu tocmai comodă din Ucraina, a devenit brusc atent și interesat din momentul în care preotul Herea a început să vorbească liber despre globalizare ca fiind specifică creștinismului și despre liturghie ca „poartă stelară între dimensiuni”.
„Esențială pentru un creștin este legătura sa cu Hristos, și asta este superior nației din care face parte. Creștinismul așa și-a construit cultura și am trăit în timpul studierii tezei mele drama granițelor nenaturale care au apărut în secolul XX. Mi-am dat seama că nu pot înțelege arta din evul mediu din Moldova fără să văd și să înțeleg arta din Polonia sau din Ucraina. Mi-am dat seama că nu poți înțelege arta creștină luând-o pe bucățele”, a declarat preotul.
Liturghia este pentru creștini locul întâlnirii cu îngerii
Teologul a explicat că prima rațiune a alegerii orașului Cernăuți pentru lansarea cărții a fost aceea că a dorit să deschidă cât mai multe drumuri de cercetare în iconografie, iar cea de-a doua, datorită importanței pe care o are universitatea de aici pentru teologii români. „Această facultate este pentru noi, cei de la sud de Siret, vârful facultăților de teologie din istoria României. A produs cei mai mari teologi pe care i-am avut în secolul XX. Dumitru Stăniloaie aici a învățat scrierile Sfinților Părinți și limba greacă, pe care a folosit-o toată viața. Ne bucurăm că tradiția teologică este continuată și ne vom bucura și mai tare când contactele vor fi mult mai dese”, a spus preotul.
Preotul Herea și-a expus viziunea despre spațiul sacru, spațiul liturgic, pe care l-a definit ca „o icoană cu semnificații teologice și spirituale care devin reale, care se activează în timpul Sfintei Liturghii”. „E o poartă a cerului, o poartă stelară între dimensiuni pentru că timpul real dispare, se realizează comuniunea cu îngerii și noi nu mai suntem pe pământ, ci în cer. Eshatologic nu înseamnă numai ce se va întâmpla la sfârșitul lumii, ci și viața îngerilor de astăzi. Strămoșii noștri, care sunt în ceruri, și îngerii viețuiesc în paralel cu noi, dar în planul eshatologic. Iar atunci când săvârșim Sfânta Liturghie ne întâlnim cu ei în interiorul spațiului liturgic”, a spus preotul Herea. Acesta i-a invitat pe preoții-profesori și studenții teologi prezenți să i se alăture în cercetare și le-a promis tot sprijinul său.
Decanul facultății, prof. univ. Vasile Baluh, i-a mulțumit preotului român atât pentru alegerea universității pentru lansare, cât și pentru donația de cărți de factură religioasă făcută pentru colegii preoți și pentru bibliotecă și a precizat că „victoria unui cercetător” înseamnă nu numai aprecierea comunității științifice din țara sa, ci și a comunității internaționale. Profesorul ucrainean a mai menționat că facultatea pe care o conduce se află „în primele rânduri ale științei teologice din Ucraina”, iar iconografia este studiată intens. Evenimentul de luni ar putea fi baza unei colaborări mai strânse între teologii dintre cele două țări.



Recomandări

Mănăstirea Domnească Milișăuți „Sfântul Mucenic Procopie” și-a sărbătorit cel dintâi hram de la reînființare

Mănăstirea Domnească Milișăuți „Sfântul Mucenic Procopie” și-a sărbătorit cel dintâi hram de la reînființare
Mănăstirea Domnească Milișăuți „Sfântul Mucenic Procopie” și-a sărbătorit cel dintâi hram de la reînființare