Învierea lui Hristos, temelia credinței și cei ce se împotrivesc

În contextul serilor duhovnicești organizate de A.S.C.O.R. – filiala Suceava, și în această ultimă săptămână din luna aprilie, organizația studențească vă propune conferința tematică „Învierea lui Hristos, temelia credinței și cei ce se împotrivesc”, manifestare susținută de pr. prof. dr. Ilie Macar din Câmpulung Moldovenesc. Evenimentul va avea loc joi, 29 aprilie, la Sala de conferințe a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, de la orele 18:00. Intrarea este liberă.
Purtătorii de Biruință în tradiția iconică bizantină…
În cadrul serilor duhovnicești tradiționale inițiate de A.S.C.O.R. – filiala Suceava, vineri, 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință, a avut loc în sala de conferințe a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, manifestarea tematică “Biruință din biruința Învierii lui Hristos”, susținută de preot paroh Gabriel Herea de la biserica monument „Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți, de altfel prima ctitorie ștefaniană. În cuvântul său de învățătură adresat celor prezenți, părintele Herea a motivat iconografic biruința mucenicilor în lupta permanentă cu Diavolul, luptă regăsită în multe ipostaze iconice. „Învierea este o minune. Dumnezeu ia chip de om și se ascunde în om, devenind momeală pentru Diavol. Așadar, Dumnezeu, trecând prin viața pământească ajunge în Iad și, spun Sfinții Părinți, că aceasta este minunea reconstrucției Raiului. Vedeți, Hristos nu a acceptat ispita ca Om și își duce misiunea până la capăt. Măsura iubirii lui Hristos este Crucea și poziția Crucii reliefează imaginea iubirii lui Dumnezeu pentru noi toți”, a precizat părintele. Ce surprind icoanele? „Iubirea lui Dumnezeu a adunat tot ce înseamnă suflet drept în Iad. Lumina dumnezeiească s-a pogorât acolo și toți s-au bucurat acolo de iubirea lui Hristos, ori, iată că icoanele noastre surprind foarte bine acest lucru. Din jertfa Lui se naște Raiul. Crucea lui Hristos îl leagă pe Diavol”, a subliniat Gabriel Herea, exemplificând prin câteva modele iconice: „Tetravanghelul dăruit Mănăstirii Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai în Egipt de către voievodul Ieremia Movilă, în care observăm cum Diavolul și Moartea sunt biruiți de Hristos și spunem la Înviere: „Cu moartea pe moarte biruind…” Apostolii au mers pretutindeni, în toate părțile lumii, propovăduind despre Învierea lui Hristos. Conducătorii acelei lumi, din vremea apostolilor, nu puteau înțelege Învierea. Creștinii veneau cu o altă idee: ei, ca și sclavii, erau egali în fața lui Hristos, iar, pentru apostoli, era dorința de a învia cu Hristos, acceptând moartea martirică, fără a renunța la Adevărul Învierii lui Hristos”.
„Moartea unui mucenic este mare biruință”
Trecând în revistă chipurile câtorva martiri militari din primele secole creștine evidențiate în frumoasele icoane răsăritene, de la noi, din Bizanț ori din Egipt, părintele Herea a subliniat celor prezenți că: „Moartea unui mucenic nu este o înfrângere, ci o mare biruință, întâlnindu-se dincolo cu Hristos. Cetatea în iconografia Sfântului Gheorghe simbolizează Biserica, noi toți. Biruința tuturor mucenicilor asupra Balaurului și Antihristului, după cum putem vedea în fresca de la Bălinești. Avem apoi biruința Omului din Hristos. Sfântul Mercurie, călare pe cal înfrângându-l pe Iulian Apostatul (împărat născut și botezat creștin, dar care s-a lepădat de credință voind să renască cultele păgâne din Imperiul Roman. Este ucis într-o bătălie cu perșii în Mesopotamia și ultimele lui cuvinte au fost, conform tradiției: „ai învins Galileanule!”, n.red.), de fapt împăratul îl ucide pe sfânt și nu invers, dorindu-se tocmai să se arate biruința în Hristos. Avem la Sucevița o altfel de biruință, a cuvioșiei, de această dată, în reprezentarea iconică a Sfântului Gherasim. Așadar, biruința nu este dată doar mucenicilor, ci tuturor creștinilor indiferent de vocație (a familiei, a cuvioșiei), iar în fiecare vocație dată de Dumnezeu există biruință și cale către Rai. Sfinții militari sunt reprezentați călare. De ce oare? Calul este un simbol al forțelor interioare care pot fi ispitite la un moment dat. Sunt porniri trupești firești care pot fi supuse. Avem o pictură frumoasă a Sfântului Gheorghe, călare, de la Bauit din Egipt, de secol IV.” Dar, care este totuși biruința creștinului? „Biruința creștinului care și-a urmat drumul are o cunună. Sfinții sunt încununați de îngeri și de Dumnezeu.
Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei, militari romani, primesc cununile, cum vedem la Bălinești, Hârlău ori Voroneț, dar, ne atrage atenția un basorelief lucrat în fildeș de secol XI din Bizanț ce se păstrează azi la Berlin: cei 40 de Mucenici și, deasupra, îl vedem pe Hristos pe Scaunul de Judecată. Ce înseamnă acest aspect surprins de artist? Faptul că dincolo li s-a făcut deja judecata particulară, înainte de cea universală de la sfârșitul veacurilor. Dar, avem și o reprezentare iconică cu Sfântul Gheorghe (martirizat sub domnia lui Dioclețian, n.red.) purtătorul de cap, ca și Ioan Botezătorul, Hristos dându-i biruința deplină. În Macedonia, Sfântul Mucenic Mina poartă pe scut icoana lui Hristos. La Coșula, în județul Botoșani, ctitorită la 1535 sub domnia lui Petru Rareș, unde se păstrează jumătate din scena Judecății de Apoi, Hristos se prezintă la Judecata de Apoi cu semnul cuielor și asta deoarece limita iubirii lui Dumnezeu este Crucea, iar noi trebuie să luăm din această biruință a Învierii!”, a concluzionat părintele Herea.
(Adrian POPOVICI)